Instanţa supremă, prin Colegiul de conducere, pe cale de interpretare, a denaturat conţinutul legii în privinţa modului de alegere a membrilor completului de 5 judecători, precizează Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a stabilit că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ.

"În consecinţă, Instanţa supremă, prin Colegiul de conducere, pe cale de interpretare, a denaturat conţinutul legii în privinţa modului de alegere a membrilor completului de 5 judecători şi, totodată, tot pe cale de interpretare, a refuzat aplicarea imediată a noii legi. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe cale de interpretare, a dat un alt conţinut normelor de lege privind desemnarea membrilor completurilor de 5 judecători şi a refuzat, în mod expres, să urmeze
conţinutul acestora", se menţionează în motivare.

În opinia judecătorilor constituţionali, faptul că aceste completuri au o existenţă anuală nu constituie un temei pentru neaplicarea imediată a legii de procedură noi, care vizează modul de desemnare a membrilor completului.

"De altfel, s-ar ajunge şi la o situaţie paradoxală: dacă completul ar fi avut o existenţă permanentă, noua lege cu privire la modul de desemnare a membrilor săi s-ar aplica imediat pentru cauzele care vor fi înregistrate după data intrării sale în vigoare (aplicându-se art. 25 din Codul de procedură civilă pentru cauzele aflate deja pe rolul instanţelor), în schimb, dacă are un caracter temporar/ anual, noua lege cu privire la modul de desemnare a membrilor săi s-ar aplica la momentul ajungerii la termen a 'mandatului' completului, ceea ce înseamnă că ea s-ar aplica doar pentru cele înregistrate după data ajungerii la termen a mandatului completului de 5 judecători, constituit pe vechile reglementări", arată judecătorii constituţionali.

Curtea mai menţionează că legea privind organizarea judiciară, aşa cum a fost modificată, nu comportă nicio dificultate de înţelegere cu privire la desemnarea şi compunerea completurilor de 5 judecători în materie penală.

"Este de observat că textul articolului 32 din Legea 304/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea 255/2013, nu comportă nicio dificultate de înţelegere cu privire la desemnarea şi compunerea completurilor de 5 judecători în materie penală; de asemenea, deşi veridică susţinerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la desemnarea membrilor completurilor de 5 judecători în materie extrapenală - aspect neglijat de legiuitor la momentul anului 2014, întrucât Legea 255/2013 viza punerea în aplicare a Codului de procedură penală, iar intervenţia legislativă operată nu a fost corelată cu dispoziţiile referitoare la completurile de 5 judecători în materie extrapenală -, Curtea reţine că această problemă putea fi rezolvată prin aplicarea interpretării sistemice a normei juridice", se precizează în motivare.

Astfel, arată CCR, dacă în privinţa primului aspect marja de apreciere interpretativă a Colegiului de conducere este inexistentă, în privinţa celui de-al doilea aspect, prin apelarea la metoda de interpretare sistemică a normei de organizare judiciară, marja de apreciere interpretativă trebuia să ducă la o concluzie similară - şi anume desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completului.

"Însă, se constată că actul administrativ stabileşte existenţa unor membri de drept; astfel, dacă în primul caz în mod expres se stabileşte acest lucru, în cel de-al doilea caz se stabileşte prin intermediul unei norme de trimitere, care se aplică în mod corespunzător ipotezei completurilor de 5 judecători extrapenale", susţine CCR.

Pe 7 noiembrie, Curtea Constituţională a admis sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii