Curtea Constituţională a României a constatat că o comisie parlamentară nu poate să exercite competenţele unei structuri din cadrul puterii executive, întrucât astfel s-ar încălca Legea fundamentală, potrivit motivării deciziei prin care au fost admise unele obiecţii de neconstituţionalitate privind mai multe articole din actul normativ de modificare a Legii 317/2014 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Potrivit noii concepţii a legiuitorului, transpuse la art. I pct. 15 din legea examinată, Curtea reţine că verificarea veridicităţii datelor cuprinse în declaraţiile judecătorilor şi procurorilor - membri aleşi ai CSM, din care rezultă dacă au făcut sau nu parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau dacă au colaborat cu acestea, revine, în continuare, CNSAS, însă, în ceea ce priveşte declaraţiile privind calitatea acestora de ofiţer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informaţii, competenţa de verificare este una partajată între CSAT şi comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii. (...) Curtea constată că art. I pct. 15 din legea examinată (cu referire la sintagma 'comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii' cuprinsă la art. 18 alin. (2) lit.b) din Legea nr.317/2004) încalcă art. 1 alin. (4) din Constituţie, întrucât o comisie parlamentară exercită competenţele unei structuri din cadrul puterii executive", se arată în motivare.

Pe de altă parte, CCR a decis că nu poate constata încălcarea art. 124 alin. (3) din Constituţie, care prevede că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, întrucât "verificarea în sine a veridicităţii declaraţiilor de către o comisie parlamentară nu afectează independenţa judecătorului, ea indicând, mai degrabă, o reprezentare greşită a competenţelor autorităţii legiuitoare în raport cu cea executivă".

Plenul CCR a adoptat pe 13 februarie, cu unanimitate de voturi, obiecţiile de neconstituţionalitate privind mai multe articole din legea de modificare a Legii 317/2014 privind organizarea şi funcţionarea CSM, în timp ce pentru respingerea celorlalte obiecţii s-a înregistrat majoritate de voturi.

Potrivit CCR, au fost admise obiecţiile de neconstituţionalitate formulate şi s-a constatat că dispoziţiile art. I pct. 5, pct.15 (cu referire la sintagma "comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii"), pct. 19, pct. 20 şi pct. 62 din legea vizată sunt neconstituţionale. Pe de altă parte a fost respinsă, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I pct. 34, iar obiecţiile de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I pct. 4, pct. 7 şi pct. 48, precum şi la legea în ansamblul său au fost respinse ca neîntemeiate.

În motivarea soluţiei de admitere, CCR a reţinut că prevederile art. I pct. 5, cu referire la art. 7 alin. (51) din Legea 317/2004, conţin paralelisme legislative, aceeaşi soluţie juridică fiind reglementată şi la art. I pct. 4, cu referire la art. 7 alin. (5) teza întâi din lege, ceea ce contravine dispoziţiilor din Constituţie cu privire la principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea legii.

"Prevederile art. I pct. 15, cu privire la sintagma 'comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii' cuprinsă la art. 18 alin. (2) lit.b) din lege, sunt neconstituţionale (...) prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, referitoare la principiul separării şi echilibrului puterilor în stat. Prevederile art. I pct. 19 şi 20, cu referire la art. 24 alin. (1) şi (2), şi, respectiv, la art. 24 alin. (21)-(23) din Legea nr. 317/2004, sunt contrare dispoziţiilor art. 133 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre magistraţii judecători şi procurori, membri aleşi ai Consiliului. Art. I pct. 62, cu referire la art. 55 alin. (10) şi (11) din Legea nr.317/2004 şi care reglementează procedura revocării preşedintelui sau vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, contravin, pentru identitate de raţiune, aceloraşi norme fundamentale anterior menţionate, referitoare la alegerea conducerii Consiliului", arată CCR.

Curtea mai precizează că, în ceea ce priveşte obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I pct. 34 din legea examinată, aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă, obiecţia fiind, sub acest aspect, nemotivată. De asemenea, Curtea a apreciat ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate intrinsecă privind dispoziţiile art. I pct. 4, pct. 7 şi pct.48 din legea supusă controlului de constituţionalitate, precum şi pe cele privind neconstituţionalitatea extrinsecă a legii, în ansamblul său. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii