CCR discută sesizarea preşedintelui Camerei privind conflictul între Ministerul Public şi Parlament pe tema protocoalelor
Curtea Constituţională a României dezbate miercuri sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.
Pe 14 noiembrie, CCR a fost de acord cu amânarea dezbaterilor, după ce Florin Iordache, care trebuia să susţină sesizarea din partea Camerei Deputaţilor, nu s-a putut prezenta.
Pe 8 octombrie, preşedintele Camerei Deputaţilor a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public, pe tema protocoalelor dintre SRI şi Parchetul General.
Sesizarea a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, în condiţiile în care Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile acestuia pentru data de 8 octombrie.
Florin Iordache declara anterior, în cadrul unei şedinţe a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, că analizează posibilitatea sesizării CCR cu un conflict instituţional de natură constituţională pe tema protocoalelor de colaborare încheiate între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii în 2009 şi 2016, susţinând că procurorul general a dat puteri sporite SRI, transformându-l în organ de urmărire penală.
"Acest protocol din 2016 dă puteri sporite SRI, transformându-l în organ de cercetare penală, dacă SRI se referea la infracţiuni de siguranţă naţională. Dacă vă uitaţi la art. 17 din protocolul din 2009 şi la art. 11 din protocolul din 2016 în care se spune că SRI administrează probe în faza de urmărire penală, ceea ce adaugă Codului de procedură penală, astfel încât efectuează cercetări sau constatări tehnico-ştiinţifice, îndeplinesc acte care sunt în sfera de garanţie a părţilor şi aici vorbesc de art. 27 din protocolul din 2009 şi de art. 11 din protocolul din 2016. Şi, de asemenea, extinde sfera de competenţe a SRI la orice fel infracţiune, aşa cum este la lit. b la art. 2 din protocolul din 2016 şi art. 2 din protocolul din 2009", explica atunci Iordache.
În opinia sa, prin protocolul din 2009, SRI este abilitat să cenzureze probele din dosare.
"De asemenea, dacă vă uitaţi la protocolul din 2009 art. 34 al. 2, SRI este abilitat să cenzureze probele din dosare, pe baza aprecierii agenţilor Serviciului. Prin semnarea acestor protocoale, şi de aceea cred eu că e un fapt foarte grav, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a dat puteri sporite SRI, transformându-l în organ de urmărire penală", spunea Florin Iordache.
Ulterior, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, preciza că nu a fost consultat în legătură cu sesizarea făcută de preşedintele Camerei Deputaţilor la CCR pe tema protocoalelor de colaborare. ''Până la urmă, Guvernul înţeleg că nu este parte şi atunci dânşii l-au redactat, l-au motivat, l-au depus", spunea ministrul. AGERPRES
