Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 25 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificării unui articol din Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat joi CCR asupra Legii pentru modificarea articolului 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea pentru modificarea şi completarea articolului 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost trimisă de către Parlament preşedintelui în vederea promulgării la data de 10 iulie.

''Prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea (...) încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 11 alin. (1), ale art. 61 alin. (2), precum şi pe cele ale art. 66 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţie", spune şeful statului.

* În sesizare, Iohannis invocă "motive de neconstituţionalitate extrinsecă", precizând că această lege a fost adoptată de Senat în 22 mai şi de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în 4 iulie. "Această lege a fost dezbătută şi adoptată de Camera decizională în cadrul unei sesiuni extraordinare, convocată prin Decizia nr. 5 din 27 iunie 2018 pentru perioada 2 - 19 iulie", se arată în sesizare.

Conform şefului statului, legea a fost dezbătută şi adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie. "Pe de o parte, a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunite, iar pe de altă parte înscrierea acestei legi pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a acestei Camere s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 66 alin. (2)", precizează preşedintele.

El arată că sesiunile parlamentare extraordinare pot fi convocate la cerere în condiţiile stipulate de Legea fundamentală şi anume: Parlamentul să fie între sesiunile ordinare, să existe o cerere a unui titular prevăzut în mod expres de art. 66 alin. (2) din Constituţie (preşedintele, Biroul permanent al fiecărei Camere sau o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor), urmată de o convocare a preşedinţilor Camerelor.

"Legea pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 (...) nu se regăseşte în cuprinsul Deciziei nr. 5/2018 de convocare a Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară", se explică în sesizarea preşedintelui.

Potrivit şefului statului, această lege a fost dezbătută şi adoptată de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunite, întrucât niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituţie, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară s-a realizat pe un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituţie.

În sesizare se mai menţionează că, potrivit art. 66 alin. (3) din Constituţie, convocarea Camerelor în sesiune extraordinară se face de către preşedinţii acestora. Totodată, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, vicepreşedinţii conduc activitatea Biroului permanent şi a plenului Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui sau, în absenţa acestuia, prin decizie a preşedintelui Camerei Deputaţilor.

"În cazul de faţă însă preşedintele Camerei Deputaţilor nu îşi delegase atribuţiile, în Monitorul Oficial o asemenea decizie nefiind publicată. (...) În lipsa unui act care să certifice manifestarea de voinţă a preşedintelui Camerei în sensul delegării propriilor atribuţii către un vicepreşedinte, decizia de convocare a Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară nu putea fi semnată de unul dintre vicepreşedinţi", atrage atenţia şeful statului.

Totodată, Iohannis spune că, potrivit Deciziei 5 din 27 iunie, convocarea sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor în perioada 2 - 19 iulie s-a făcut pentru o ordine de zi cu 30 de puncte, în cuprinsul căreia Legea pentru modificarea art. 12 din Legea 78/2000 nu era expres înscrisă.

* Şeful statului face referire şi la "motive de neconstituţionalitate intrinsecă".

Potrivit sesizării, articolul 12 prevede că "sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite". Acelaşi articol mai arată: "În sensul prezentei legi, operaţiunile financiare constau în operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerţ, operaţiunile financiare trebuie să constituie o acţiune de intermediere în circulaţia bunurilor făcută în mod organizat şi sistematic, în scopul obţinerii de profit".

Totodată, Iohannis afirmă că prin modificările realizate de legea supusă controlului de constituţionalitate se consacră "posibilitatea de a obţine foloase nemateriale, care pot îmbrăca diverse forme şi prin aceasta, urmare a noii reglementări, sunt scoase din sfera ilicitului penal, în mod nejustificat, multiple activităţi (...), oferirea unui titlu sau a unei distincţii, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil pe liste de candidaturi ale unui partid în cazul unor alegeri locale sau parlamentare etc.".

Conform sesizării, "sunt încălcate şi prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie sub aspectul calităţii şi previzibilităţii legii".

Pe 4 iulie, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, cu 183 de voturi "pentru" şi 96 "împotrivă", o propunere legislativă care prevede că efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, se pedepseşte doar dacă este săvârşită în scopul obţinerii "pentru sine", nu şi pentru altul, cum prevede acum legea, de bunuri sau alte foloase "materiale" necuvenite.

Proiectul, semnat de mai mulţi parlamentari PSD, printre care şi Cătălin Rădulescu, propune modificarea articolului 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Proiectul are ca obiect de reglementare dezincriminarea faptelor prevăzute în cuprinsul lit. a) şi b) ale actualului art.12, în cazul în care faptele sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum şi în cazul în care faptele sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii