CCR discută pe 15 septembrie sesizarea pe legea privind începerea tratativelor pentru un punct de frontieră la Beba Veche
Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 15 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii privind începerea tratativelor pentru un punct de frontieră la Beba Veche, au precizat, luni, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
La finalul săptămânii trecute, şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra unei legi prin care Guvernul să înceapă tratativele diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria), preşedintele apreciind că "iniţiativa declanşării negocierilor în vederea încheierii unui tratat internaţional în numele României aparţine în mod exclusiv puterii executive" şi, ca atare, nu poate fi stabilită prin lege.
"Prin legea criticată, Parlamentul limitează libertatea Guvernului în a-şi manifesta voinţa cu privire la o anumită problemă de politică externă. Astfel, Guvernul este obligat să-şi exercite o anumită atribuţie în condiţiile fixate de Parlament, în sensul declanşării/iniţierii unei acţiuni juridice sub forma unor discuţii oficiale, adică a unor negocieri, purtate cu scopul încheierii în viitor a unui acord separat cu Republica Ungaria care să privească deschiderea unui punct de trecere a frontierei de stat", conform sesizării transmise de Administraţia Prezidenţială.
Se menţionează că, potrivit art. 3 alin. (4) lit. a) din Convenţia din 27 aprilie 2004 între România şi Republica Ungară privind controlul traficului de frontieră rutier şi feroviar, guvernele statelor contractante reglementează prin acord separat înfiinţarea sau desfiinţarea punctului de trecere a frontierei de stat, orarul de funcţionare, caracterul traficului şi modificarea acestuia.
"Prin urmare, în conformitate cu dispoziţiile acestei Convenţii, cele două părţi semnatare pot încheia, dacă se impune, o înţelegere bilaterală, sub forma unui Acord la nivel de guvern, al cărui obiect să îl constituie, după caz, înfiinţarea/desfiinţarea punctelor de trecere a frontierei de stat dintre cele două ţări. Or, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 590/2003 stabileşte că, pentru aprobarea iniţierii negocierilor unui tratat la nivel guvernamental, respectiv la nivel departamental, ministerul sau autoritatea administraţiei publice centrale care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din această lege, în competenţele căruia sau căreia se află domeniul principal reglementat prin tratat, denumit/denumită în continuare instituţie iniţiatoare, elaborează un memorandum, care va fi avizat întotdeauna de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de către toate ministerele în competenţele cărora se află, din punct de vedere substanţial, celelalte domenii reglementate prin tratat şi care se înaintează spre aprobare Guvernului României, acordată prin semnătura prim-ministrului. De aceea, este evident că iniţierea negocierilor este o operaţiune juridică ce se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal", prevede documentul.
Este invocat, de asemenea, art. 9 alin. (1) din OUG nr. 105/2001, conform căruia deschiderea de noi puncte de trecere sau închiderea temporară ori definitivă a celor existente se face prin hotărâre a Guvernului. Totodată, conform art. 102 alin. (1) din Constituţie, Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
"În ceea ce priveşte domeniul politicii externe, Constituţia României stabileşte la art. 91 alin. (1) că Parlamentul are atribuţia de a ratifica prin lege tratatele internaţionale încheiate de preşedintele României în numele României şi negociate de Guvern, iar pentru celelalte categorii de tratate şi acorduri internaţionale, Legea fundamentală prevede că acestea se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege", se menţionează în sesizare.
Administraţia Prezidenţială adaugă că, în ce priveşte rolul Guvernului în politica externă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a pronunţat în sensul că "în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat" la nivel de stat.
"În ceea ce priveşte cadrul legal ce consfinţeşte înfiinţarea sau desfiinţarea punctelor de trecere a frontierei de stat dintre România şi Republica Ungaria, precizăm că preşedintele României, prin Decretul nr. 368/2005, a supus spre ratificare Parlamentului Convenţia dintre România şi Republica Ungară privind controlul traficului de frontieră rutier şi feroviar, semnată la Bucureşti la 27 aprilie 2004, iar Parlamentul a aprobat, prin Legea nr. 191/2005, ratificarea acestei Convenţii. Drept urmare, prin emiterea decretului sus-menţionat şi având în vedere dispoziţiile art. 3 alin. (4) din înţelegerea bilaterală, preşedintele a stabilit cadrul necesar derulării politicii externe în materia frontierei de stat cu Ungaria, în virtutea căruia orice modificare referitoare la punctele de trecere a frontierei dintre cele două state vecine se poate face numai prin acord la nivel de Guvern", menţionează aceeaşi sursă.
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 27 mai, proiectul de lege care prevede începerea de către Guvern a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria).
Proiectul, iniţiat de parlamentari de la PSD şi minorităţi, a fost adoptat cu 306 voturi ''pentru'', unul ''împotrivă'' şi 2 abţineri. AGERPRES
