Curtea Constituțională a României reia discuțiile, miercuri, în cazul mai multor excepții de neconstituționalitate privind incriminarea abuzului în serviciu ridicate în mai multe dosare.

Printre dosarele în care s-a invocat această excepție se află cele în care sunt vizați fosta șefă a DIICOT Alina Bica, președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, și fostul președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu.

Potrivit site-ului CCR, în mai multe dosare s-a ridicat excepția privind atât dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cât și dispozițiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede că fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție stipulează că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Recent, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a atras atenția că dezincriminarea abuzului în serviciu ar face imposibilă recuperarea prejudiciilor produse prin săvârșirea acestei infracțiuni, a căror valoare s-a ridicat, anul trecut, la 620 de milioane de euro .

"Anul trecut, în rechizitoriile făcute de DNA, valoarea prejudiciilor cauzate statului prin comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu a fost de 620 de milioane de euro. (...) Sunt bani care, de fapt, trebuie restituiți statului român, dar dacă această infracțiune va fi dezincriminată statul român își ia adio de la cei 620 de milioane de euro, pentru că nu-i mai poate recupera. Deci, în mod direct vor fi afectați cetățenii prin faptul că statul va pierde această sumă enormă de bani", a declarat Kovesi.

Ea a mai spus că, în prezent, peste 40% dintre dosarele investigate de procurorii anticorupție se referă la infracțiunea de abuz în serviciu. "Astăzi, în DNA, avem peste 7.200 de dosare. Peste 3.100 de dosare au ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu. Deci, 42% din activitatea DNA de astăzi se bazează pe investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Dacă această infracțiune va fi dezincriminată, vom ajunge în situația în care procurorii vor face mai mult o chestiune administrativă, de a închide aceste dosare. Dar consecința cea mai gravă, din punctul meu de vedere, vine atunci când vorbim de urmarea care se întâmplă în aceste situații, și anume de prejudiciile care sunt create", a precizat șefa DNA.

Într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat, la rândul său, că dezincriminarea oricărei fapte incriminate de legea penală română are ca efect oprirea oricărui dosar .

"Dacă noi, mâine, decidem ca societate să dezincriminăm evaziunea fiscală sau, nu știu, furtul sau orice altă faptă, deci în secunda în care s-a luat această decizie încetează automat toate dosarele aflate în curs. Și chiar în situația în care se va interveni legislativ la un moment ulterior, știți că legea penală nu retroactivează și în situația în care se intervine noua legislație va putea să reglementeze numai viitorul. Deci, pentru ca toți să ne aflăm în aceeași situație de cunoaștere spun că dezincriminarea oricărei fapte incriminate astăzi de legea penală română are ca efect exact acest lucru: oprirea, încetarea oricărui dosar. În rest, n-aș vrea să anticipez ce vom face, pe 15 iunie. Curtea sper să se pronunțe. A amânat de două ori. Se va pronunța și nu vreau să anticipez nimic în anunțarea deciziei Curții Constituționale", afirma Raluca Prună.

Pe de altă parte, anterior, președintele CCR, Augustin Zegrean, spunea că în Europa mai sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu , însă a admis că formularea actuală din legea română poate da naștere la interpretări. El a arătat că abuzul în serviciu nu reprezintă o mică prevedere din lege, ci una foarte importantă, România avându-l definit în două legi — atât în Codul penal, cât și în Legea 78/2000.

Zegrean a menționat că nu are cum să spună, fiind judecător la CCR, dacă este vorba de o definire excesivă a abuzului în serviciu în Codul penal. Întrebat însă dacă este o formulare potrivită sau vagă, președintele Curții a admis că aceasta poate fi discutată.

"Ea poate da naștere la discuție, poate da naștere la interpretări, pentru că, dacă e să vă spun, în Codul penal este definită infracțiunea ca atare și este stabilită o sancțiune, în Legea 78 este practic o agravantă a pedepsei stabilite în Cp și atunci se poate pune întrebarea dacă definiția este cea din Codul penal și cea din art. 13 alin. 2 este agravantă la Cp. Dacă e agravantă la Cp ar trebui să fie tot în Cp. Aici este problema — avem două infracțiuni de abuz în serviciu definite sau este aceeași infracțiune de abuz în serviciu definită și acolo este o agravantă, dar asta nu ar fi un capăt de țară", a explicat șeful CCR.

AGERPRES