CCR dezbate sesizarea lui Iohannis pe legea privind statutul funcţionarului public parlamentar
Curtea Constituţională a României va dezbate, joi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în cazul actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, conform ordinii de zi publicate pe site-ul CCR, şeful statului invocând, printre altele, faptul că a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului.
Iohannis a trimis Curţii o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar deoarece încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 alin. (3) din Constituţie.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 8 iunie 2016, fiind adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, pe 6 februarie 2018, într-o formă diferită faţă de cea respinsă de Senat, cu încălcarea principiului bicameralismului.
"În forma respinsă de Senat legea reglementa numai modificarea dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea 7/2006 în sensul aplicării prevederilor art. 44, 73 şi 73 indice 1 din Legea 7/2006 şi cu privire la personalul de specialitate din cadrul Autorităţii Electorale Permanente care are acelaşi statut cu cel al personalului din aparatul Parlamentului. (...) Astfel, faţă de forma dezbătută de Senat, se introduce posibilitatea: exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporară a unei persoane angajate cu contract individual de muncă; eliberării din funcţia publică parlamentară de şef departament/ director general de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului; actualizării pensiilor de serviciu stabilite în temeiul art. 73 indice 1 din Legea 7/2006 şi calculate până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 59/2017 cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate. Totodată se prevede şi termenul în care decizia de pensionare trebuie comunicată Camerei Deputaţilor şi Senatului, după caz", se precizează în sesizare.
Concret, forma adoptată de Senat urmărea punerea de acord a dispoziţiilor art. 94 din Legea 7/2006 cu cele ale art. 102 alin. (6) din Legea 208/2015, iar forma adoptată de Camera decizională conţine în plus reglementări referitoare la cariera funcţionarilor publici parlamentari, precum şi o nouă modalitate de actualizare a pensiei de serviciu de care aceştia beneficiază, arată textul citat.
"Aşadar, comparând cele două forme ale legii supuse controlului de constituţionalitate, se poate observa atât existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic, cât şi a unei configuraţii semnificativ diferite, plasând astfel pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. (...) În opinia noastră, intervenţiile legislative operate de Camera Deputaţilor au modificat substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator ce viza doar modificarea dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea 7/2006. În consecinţă, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituţie şi de art. 75 alin. (3) din Constituţie", se precizează în sesizare.
De asemenea, preşedintele arată că au fost încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţia României, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei.
"Prin art. I pct. 1 al legii supuse controlului - art. 60 alin. (1) din Legea 7/2006 - se stabileşte că exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public parlamentar sau a unei persoane angajate cu contract individual de muncă, ce îndeplineşte condiţiile generale şi specifice pentru ocuparea acestei funcţii de conducere. (...) Faţă de dispoziţiile menţionate, considerăm că opţiunea legiuitorului ca o funcţie publică parlamentară de conducere vacantă să poată fi exercitată, chiar şi temporar, de o persoană angajată cu contract individual de muncă este contrară însăşi raţiunii existenţei funcţiei publice parlamentare. Deşi scopul intervenţiei legislative deduse controlului de constituţionalitate poate fi justificat prin prisma evitării situaţiilor de blocare a activităţii la care s-ar putea ajunge până la ocuparea prin concurs a posturilor vacante, considerăm că norma instituită la art. I pct. 1 al legii este neclară, întrucât permite fie interpretarea că soluţia legislativă poate fi utilizată ca modalitate alternativă de alegere între cele două categorii de personal, fie că această soluţie poate fi utilizată numai ca modalitate subsidiară, în situaţia de excepţie în care nu ar exista un alt funcţionar public parlamentar cu vocaţie la ocuparea cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare vacante", se arată în sesizarea şefului statului.
Pe de altă parte, preşedintele spune că prin art. I pct. 3 al legii supuse controlului - art. 69 din Legea 7/2006 - nu se respectă cerinţele de claritate şi previzibilitate ale normei, contravenind art. 1 alin. (5) din Constituţie întrucât nu este indicat fără echivoc destinatarul obligaţiei prevăzute la art. 69 alin. (2), respectiv destinatarul obligaţiei de comunicare a deciziei de pensionare.
"Art. I pct. 4 din legea supusă controlului - art. 94 alin. (1) din Legea 7/2006 - extinde aplicarea prevederilor cu privire la vechimea în muncă, indemnizaţia în cazul încetării raportului de serviciu din motive neimputabile, respectiv pensia de serviciu, şi asupra personalului Autorităţii Electorale Permanente. Însă, în condiţiile în care art. 102 alin. (6) din Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente stabileşte că personalului din aparatul de specialitate al AEP i se aplică în mod corespunzător prevederile Legii 7/2006, considerăm că norma nou introdusă este neclară şi de natură a permite interpretări diferite. Astfel, nu rezultă cu claritate dacă personalului AEP i se vor aplica doar dispoziţiile art. 44, 73 şi 73 indice 1 din Legea 7/2006 sau, în mod corespunzător, şi celelalte dispoziţii din Legea 7/2006. În cea de a doua interpretare, modificarea operată ar conduce la existenţa unui paralelismul legislativ, ceea ce contravine art. 16 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi, implicit, art. 1 alin. (5) din Constituţie", mai arată preşedintele.
El invocă şi încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie.
"Din redactarea dispoziţiilor nou introduse - 'prin excepţie de la prevederile art. 66' - ar rezulta că eliberarea din funcţia publică parlamentară de şef departament sau de director general poate fi dispusă de secretarul general cu avizul Biroului permanent fără a se avea în vedere cazurile limitativ prevăzute de art. 66. Conferirea unei puteri discreţionare secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, de a elibera din funcţie funcţionari publici parlamentari ce deţin funcţii corespunzătoare înalţilor funcţionari publici parlamentari contravine principiului stabilităţii raporturilor de serviciu ale acestora, aşa cum este prevăzut de art. 4 alin. (2) din Legea 7/2006, aspect de natură să conducă la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie. Totodată, stabilirea unor reguli derogatorii pentru eliberarea din funcţie doar a funcţionarilor parlamentari care deţin funcţiile de şef de departament şi director general (funcţii parlamentare corespunzătoare înalţilor funcţionari publici parlamentari) creează un tratament juridic diferit, nejustificat obiectiv şi raţional, în raport cu alţi funcţionari publici parlamentari, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, precum şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie", menţionează sesizarea.
Totodată, şeful statului precizează că articolul II din legea supusă controlului, care vizează actualizarea pensiilor de serviciu, instituie "un privilegiu nejustificat obiectiv şi raţional pentru funcţionarii publici parlamentari şi, implicit, pentru personalul asimilat acestora faţă de alte categorii de personal menţionate chiar în OUG 59/2017, categorii ce beneficiază de pensie de serviciu".
"Totodată, privilegiul nejustificat este instituit chiar în cadrul aceleiaşi categorii, între beneficiarii pensiei de serviciu stabilite în temeiul art. 73 indice 1 din Legea 7/2006, calculată până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor OUG 59/2017 şi beneficiarii pensiei de serviciu stabilite în temeiul art. 73 indice 1 din Legea 7/2006, calculată după intrarea în vigoare a dispoziţiilor OUG 59/2017. Astfel, se aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, aşa cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. (...) Mai mult, sintagma 'persoane care beneficiază de pensia de serviciu actualizată în temeiul unei hotărâri judecătoreşti' este neclară, contrar cerinţelor de claritate şi previzibilitate prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu se precizează dacă este vorba doar despre persoanele care au obţinut actualizarea pensiei în urma modificărilor aduse de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 59/2017 sau dacă vizează orice persoană care a obţinut o actualizare a pensiei în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, cea de a doua ipoteză fiind susceptibilă, la rândul ei, de a genera o discriminare între aceste persoane şi ceilalţi beneficiari, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie", precizează textul sesizării. AGERPRES
