CCR: Comisia parlamentară de anchetă a activităţii şefului SPP nu are un obiect concret de cercetare
Comisia parlamentară de anchetă a activităţii şefului SPP nu are un obiect concret de cercetare, aşa cum prevede Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului - a constatat marţi Curtea Constituţională a României, care a admis sesizările PNL şi USR cu privire la neconstituţionalitatea hotărârii prin care a fost înfiinţată comisia.
Potrivit unui comunicat al CCR, transmis AGERPRES, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere sesizările privind neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, formulată de 56 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi de 22 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România.
Având în vedere obiectul celor două dosare, CCR a dispus conexarea lor, iar în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, a admis sesizările de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile hotărârii în cauză sunt neconstituţionale.
"Analizând conţinutul normativ al hotărârii criticate, Curtea a constatat că prin aceasta a fost înfiinţată o comisie de anchetă care nu are un obiect concret de cercetare, respectiv verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, aşa cum se prevede în cuprinsul art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Întrucât obiectul de verificare al comisiei de anchetă vizează aspecte legate de activitatea curentă a Serviciului de Protecţie şi Pază, care intră, potrivit legii, în sfera de control a comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Parlament, hotărârea astfel adoptată contravine prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţie referitoare la comisiile permanente şi comisiile de anchetă, sub aspectul competenţelor fiecăreia dintre aceste comisii", se arată în comunicatul CCR.
Curtea a constatat că şi competenţele de verificare atribuite comisiei de anchetă, fie că acestea fac trimitere expresă la directorul SPP, fie că au ca obiect modul de îndeplinire a atribuţiilor acestuia, au un evident caracter "intuitu personae", controlul efectuat având scopul a identifica eventualele sale abateri de la normele legale în vigoare, ceea ce ar fi de natură să atragă răspunderea juridică, disciplinară sau penală.
"Aşadar, prin obiectivele fixate, activitatea de control a comisiei de anchetă, înfiinţată prin Hotărârea Parlamentului nr. 11/2018, nu respectă rolul constituţional al comisiilor de anchetă, prevăzut de art. 64 alin. (4) din Constituţie, aşa cum a fost stabilit şi dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind şi prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale", precizează CCR.
Referitor la competenţele comisiei de anchetă, instanţa constituţională a reţinut că obiectivul stabilit de art. 1 lit. h) din hotărâre se suprapune peste competenţa Ministerului Public, respectiv a instanţei judecătoreşti, care, autorizând activitatea specifică culegerii de informaţii, a realizat inclusiv controlul de legalitate sub aspectul respectării art. 1 alin. (1) din Legea nr. 191/1998. Consecinţa acestei suprapuneri de competenţe este că ancheta parlamentară se transformă, implicit, într-o verificare a actelor emise de aceste autorităţi publice, încălcându-se, astfel, mai multe prevederi din Constituţie.
"De asemenea, obiectivul prevăzut la art. 1 lit. j) din Hotărârea Parlamentului nr. 11/2018 excedează cadrului constituţional referitor la comisiile parlamentare de anchetă, întrucât instituie, indirect, o competenţă de control asupra Ministerului Public în ceea ce priveşte activitatea de valorificare a datelor şi informaţiilor transmise prin actele de constatare de către Serviciul de Protecţie şi Pază, cu încălcarea dispoziţiilor art. 64 alin. (4) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie", se menţionează în comunicat.
CCR a constatat, totodată, că dispoziţiile art. 8 alin. (4) din Hotărârea Parlamentului nr. 11/2018, care prevăd că "refuzul persoanelor invitate la Comisia parlamentară de anchetă (...) poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală", încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi alin. (5) din Constituţie, întrucât Parlamentul are competenţa de a reglementa infracţiuni doar prin lege, în exercitarea funcţiei sale constituţionale de legiferare, nu prin hotărâri, în exercitarea funcţiei de control asupra altor autorităţi ale statului. AGERPRES
