Acest dosar este judecat de Tribunalul București, unde a fost trimis de procurorii DNA în februarie 2017. Procesul se apropie de final, în 4 august fiind programate pledoariile finale.

La termenul de luni, magistrații au decis să elimine interceptările telefonice făcute în baza mandatelor de siguranță națională și folosite de DNA ca probe în cazul Carpatica, conform  deciziei publicate pe portalul instanțelor de judecată . Decizia este argumentată prin hotărârile Curții Constituționale.

Decizia Tribunalului București:

• "Admite cererile formulate de inculpaţii Toncescu Angela şi Tatu Ion Sorin, prin apărători aleşi.
• 1. Constată nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviinţate, respectiv prelungite prin încheierile pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi in cadrul Tribunalului Sibiu în dosarul de urmărire penală nr.56/D/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie DIICOT-Biroul Teritorial Sibiu, (preluate în prezenta cauză) efectuate în baza mandatelor de supraveghere tehnică nr.121/UP, 122/UP, 123/UP, 124/UP, 125/UP, 126/UP, 127/UP, 128/UP, 129/UP, 130/UP,- toate din 11.11.2015, mandatelor de supraveghere tehnică nr.150/UP, 151/UP, 152/UP, -toate din 10.12.2015 şi mandatelor de supraveghere tehnică nr.19/UP, 20/UP, -din 04.02.2016.
• Exclude din materialul probator toate procesele-verbale de redare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică sus-menţionate.
• În baza deciziei nr.22/2018 a CCR dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică mai sus-menţionate.
• 2. Constată nulitatea absolută a procedeului probator şi a mijloacelor de probă obţinute în baza mandatelor de siguranţă naţională nr.002100 din 23.03.2015, nr.004648 din 21.09.2015 şi nr.002232 din 22.03.2016, emise în baza încheierilor prin care au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnică de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Exclude din materialul probator notele de redare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică sus-menţionate.
• În baza deciziei nr.22/2018 a CCR dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică mai sus-menţionate. Prezenta încheiere se atacă cu fondul".

În februarie 2017, DNA l-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Dan Hosu, fost șef al Serviciului de combatere a traficului de migranți din cadrul Direcției de Combatere a Crimei Organizate (DCCO) din Poliția Română, la data faptelor administrator al unei firme, pentru fapte de corupție. Dan Hosu este soțul șefei DIICOT, Giorgiana Hosu.

În același dosar, DNA i-a mai trimis în judecată, sub control judiciar, pe:

• Ion Sorin Tatu, la data faptelor administrator de fapt al unei societăți comerciale, pentru trafic de influență
• Cătălin Marian Cataramă, comisar șef de poliție, șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul IGPR, pentru acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, fals informatic, în formă continuată, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, și luare de mită
• Angela Toncescu, la data faptelor membru în Consiliul de Administrație al S.C Carpatica Asig S.A. Sibiu, pentru 3 infracțiuni de cumpărare de influență.

Potrivit DNA, în perioada martie 2015 - martie 2016, Angela Toncescu, atunci membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, a acţionat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terţe persoane aflate în cercul său relaţional, în vederea influenţării deciziilor de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale şi ale societăţii de asigurări.

“Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obţinerea avizului necesar numirii sale în funcţia de preşedinte Consiliului de Administraţie al Carpatica Asig SA, cât şi pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societăţii de asigurări SC Carpatica Asig SA”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii îi acuză pe Sorin Tatu, Dan Hosu şi Adrian Gurzău că au favorizat sau au susţinut interesele Angelei Toncescu. Aceştia ar fi pretins şi primit indemnizaţii lunare de la SC Carpatica Asig SA, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF.

“Primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societăţile administrate de inculpaţi sau interpuşi ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 de euro fără TVA”, spun procurorii.

Acţiunile celor trei au vizat influenţarea voturilor exprimate în şedinţele Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a Angelei Toncescu şi a lui Liviu Andrei Stoicescu în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii Carpatica Asig, respectiv în funcţia de director general al firmei, în condiţiile în care aceştia nu îndeplineau condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor respective; să fie adoptate decizii favorabile atât societăţii Carpatica Asig, cât şi persoanelor din conducerea acesteia (de exemplu, să fie menţinută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan a societăţii, în contextul în care aceasta, încă din luna iulie 2015, avea o situaţie financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro), a mai arătat DNA în rechizitoriu.

Procurorii îl mai acuză pe Dan Hosu că, în 3 august 2016, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra lui Cătălin Cataramă, ca fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi, l-a instigat pe acesta să acceseze sistemul informatic administrat de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.

“În baza acestor informaţii, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate, cu scopul obţinerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente”, susţin procurorii.

În 26 august 2016, pentru “ajutorul” acordat, Dan Hosu i-a oferit un sejur într-o staţiune de pe litoralul românesc lui Cătălin Cataramă, iar acesta a acceptat.

În acelaşi dosar, anterior, procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu fostul deputat Adrian Gurzău, acuzat de trafic de influenţă şi cu Liviu Andrei Stoicescu, acuzat de complicitate la cumpărare de influenţă.

În baza acestui acord, procurorii propun instanţei condamnarea lui Adrian Gurzău la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare şi a lui Liviu Andrei Stoicescu la un an şi opt luni de închisoare cu suspendare. În acord se mai prevede că, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpaţii vor presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu pot presta această muncă.