Judecătorii Curții Constituționale au respins ca neîntemeiată sesizarea ÎCCJ privind ordonanța de urgență care prevede comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, la cererea partidului REPER, fondat de Dacian Cioloş.

CCR a respins sesizarea FOTO Arhivă Adevărul

ÎCCJ a sesizat CCR în luna martie cu privire la ordonanța de urgență care prevede comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, la cererea partidului REPER, fondat de Dacian Cioloş.

Procesul verbal privind constituirea BEC pentru alegerile din 9 iunie a explicat de ce formaţiunile PMP, Forţa Dreptei şi REPER nu au reprezentanţi în Birou. Astfel, în cazul PMP a fost vorba despre situația juridică a formațiunii, în condițiile în care în documente ar apărea ca președinte Cristian Diaconescu, deşi a fost organizat un Congres prin care a fost ales Eugen Tomac.

În cazul partidelor Forţa Dreptei şi REPER, judecătorii BEC au precizat că cele două formaţiuni nu au obţinut mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 şi drept urmare nu au reprezentanţi în BEC.

Ce prevede OUG

Ordonanța de urgență a fost adoptată la începutul lunii martie în Guvern.

„Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, precum și pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 se vor desfășura în aceeași zi, duminică, 9 iunie 2024, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobată de Executiv”, prevede OUG adoptată de Executiv.

Actul normativ prevede că o persoană poate candida, în același timp, pentru Parlamentul European, precum și pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, în condițiile prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare.

„Adoptând Ordonanța de Urgență am fost preocupați să respectăm Constituția, recomandările Comisiei de la Veneția și bunele practici în materie electorală, astfel încât nu am modificat ceea ce se cheamă legislație electorală. Am făcut cuvenitele modificări numai în ceea ce privește chestiunile tehnice care țin de organizarea și de desfășurarea alegerilor. Atât Comisia de la Veneția cât și Constituția României, practica Curții Constituționale nu recomandă modificări ale legislației electorale, nu simple ajustări tehnice care sunt necesare pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor și din acest punct de vedere am fost preocupați de creșterea, de mărirea gradului în care cetățenii pot să-și exercite votul, de mărirea termenilor în care competitorii electorali pot să depună candidaturi. Deci nu am restrâns niciun termen, niciun drept în nicio situație, ci dimpotrivă am căutat să le lărgim” a precizat Toni Greblă, președintele AEP, la acel moment.