CCR a refuzat discuțiile cu experții europeni din cadrul noului mecanism al UE de monitorizare a statului de drept pus în mișcare în România și restul statelor membre
Experții Comisiei Europene au discutat în aceste zile, printr-o serie de videoconferințe, de la Bruxelles, cu mai mulți reprezentanți ai unor instituții – cheie din România în cadrul noului mecanism de monitorizare a statului de drept, care s-a pus astfel în mișcare în premieră după o serie de dezbateri la nivel european generate de derapajele democratice din Polonia, Ungaria sau România sub regimul Dragnea.
Este prima dată când mecanismul european de monitorizare a statului de drept, de care ar putea fi legată în viitor acordarea de fonduri europene începe să funcționeze. Potrivit surselor G4Media.ro, un raport al Comisiei Europene pe tema respectării statului de drept ar urma să fie dat publicității în toamnă, cel mai probabil în luna septembrie.
Potrivit surselor G4Media.ro , Curtea Constituțională a refuzat să participe la discuții cu experții de la Bruxelles, deși reprezentanții ei au fost invitați să contribuie cu informații în cadrul mecanismului. Curtea a înregistrat un eșec major în cursul acestui an, după ce statul român a fost condamnat la CEDO din cauza deciziei CCR în cazul Kovesi, care l-a obligat pe Klaus Iohannis să o revoce. Judecătorii de la Strasbourg au stabilit că fostei șefe DNA i-au fost încălcate drepturi fundamentale, între care dreptul la apărare.
Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a participat luni la videoconferință cu experții Comisiei. Potrivit unui comunicat al ministerului , ministrul justiției a precizat că ”trebuie evitate paralelismele de monitorizare în cazul ţării noastre şi insistat pe nevoia unor standarde uniforme privind funcţionarea Justiţiei în toate statele membre UE”, cu referire la Mecansimul de Cooperare și Verificare a progreselor din justiție (MCV).
MCV a fost introdus prin tratatul de aderare la UE doar pentru România și Bulgaria și vizează strict justiția din cele două țări, pe când mecansimul european de monitorizare a statului de drept se aplică tuturor statelor membre, iar pe lângă justiție are în vedere și funcționarea altor instituții cheie într-o democrație, cum ar fi presa, însă nu are o bază legală în tratatul de funcționare al Uniunii Europene.
Din acest motiv, nu este clar la acest moment dacă rapoartele Comisiei privind situația statului de drept din țărie UE vor conține recomandări și cum vor putea fi condiționate fondurile europene de respectarea statului de drept, dat fiind că nu există o bază legală în tratatele UE pentru a face acest pas. Altfel spus, viitoarele rapoarte nu vor avea, deocamdată, alt rol decât acela de a expune problemele dintr-un stat (naming and shaming).
Pe de altă parte, mai multe state membre presează pentru o decizie în Consiliul UE care să ducă la condiționarea fondurilor europene de respectarea criteriilor prevăzute de acest mecanism. Odată realizată această condiționare, țările care încalcă principiile statului de drept vor putea fi sancționate prin tăierea fondurilor europene.
L-am întrebat pe ministrul justiției, Cătălin Predoiu, dacă a pledat pentru ridicarea MCV, atunci când a vorbit despre evitarea paralelismelor, dat fiind că până la un punct cele două mecansime se suprapun.
- ”Guvernul României a rămas pe aceeași poziție, ținta noastră este ridicarea MCV prin îndeplinirea obiectivelor. Armonizarea mecanismului referitor la statul de drept și MCV presupune ca un obiectiv să nu se regăsească în ambele instrumente, ci doar în unul singur să nu avem paralelisme inutile. De asemena, noi avem interes să îndeplinim obiectivele din MCV, nu numai pentru că ele conduc la ridicarea mecanismului, ci și pentru că au un efect benefic pentru justiția din România și pentru cetățeni. MCV este o ancoră directă în centurul valorilor care stau la baza UE”, a declarat ministrul justiției, Cătălin Predoiu, pentru G4Media.ro.
În cadrul mecansimului privind statul de drept, experții de la Bruxelles au discutat și cu reprezentanții Întaltei Curți, Ministerului Public, CSM, Agenției Naționale de Integritate, DNA, asociațiilor de magistrați, Avocatului Poporului, dar și cu reprezentanți ai Parlamentului, Consiliului Legislativ, Consiliului Național al Audiovizualului și organizațiilor de jurnaliști.
În ce privește presa, experții de la Bruxelles monitorizează în ce măsură organismele de reglementare, gen CNA, funcționează efectiv și care sunt principalele probleme cu care se confruntă presa (transparența proprietarilor media, intervenția guvernului, transparența alocării publicității de stat, accesul la informații publice în perioada epidemiei COVID 19, reguli și practici care garantează independența și siguranța jurnaliștilor).
Potrivit surselor G4Media.ro, experții de la Bruxelles caută să identifice, în cadrul acestui mecanism de monitorizare, în ce măsură există amenințări serioase la adresa statului de drept, dacă instituțiile cheie sunt stabile și funcționale, dacă este respectată independența justiție și dacă legislația, valorile și principiile UE sunt respectate în statul respectiv.
Problema Bruxelles-ului este că nu există o definiție universală a statului de drept, valabilă pentru toate sistemele naționale din Europa. Există diferențe serioase între state, dar Comisia Europeană se poate limita la verificarea articolui 2 și 19 din Tratatul Uniunii Europene (TUE).
Articolul 2 prevede că ”Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”.
Articolul 19 prevede că aplicarea tratatelor uniunii este asigurată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
