Curtea Constituţională a României a rămas în pronunţare, miercuri, pe cererea de soluţionare a conflictului juridic dintre Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată de preşedintele interimar al forului legislativ, Robert Cazanciuc.

Cristian Ionescu, consilier în cadrul cabinetului preşedintelui Senatului, a spus în faţa judecătorilor constituţionali că o acţiune judiciară pornită împotriva şefului Senatului "este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos".

"Pornirea unei acţiuni judiciare împotriva preşedintelui Senatului, fără a se putea reţine vreo faptă a acestuia prin care să fi încălcat vreo dispoziţie legală este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos. De acum înainte, membrii Parlamentului se pot aştepta oricând că împotriva acestora se declanşează acţiuni judiciare din partea Ministerului Public pentru activităţi parlamentare curente desfăşurate de aceştia în strictă conformitate cu prevederile constituţionale, legale şi regulamentare", a declarat reprezentantul Senatului.

El a adăugat că, deşi Parchetul de pe lângă Înalta Curte a fost informat "în mod loial" de către Comisia juridică a Senatului că procedura de examinare a solicitării a Agenţiei Naţionale de Integritate este în derulare, procurorul de caz a cerut "în mod imperativ" comisiei respective să-i predea, până la un anumit termen, documente ale acesteia asupra căreia senatorii, membri ai comisiei, urmau să-şi exprime un vot politic.

"În felul acesta, este un atac împotriva unui principiu constituţional şi anume: principiul care consacră nulitatea mandatului imperativ. Într-un anumit fel şi indirect o structură a Ministerului Public le indică senatorilor cum să voteze în legătură cu documentele care se vor afla în controlul judiciar. Este inadmisibil ca în repetate rânduri procurorul de caz să ceară imperativ comisiei juridice documentele acesteia.(...) Acţiunea judiciară întreprinsă de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului este lipsită de orice temei legal şi porneşte de la înţelegerea greşită de către procurorul de caz a poziţiei şi a rolului preşedintelui Senatului în conducerea acestei camere", a afirmat Cristian Ionescu.

Potrivit acestuia, este "clar" că preşedintele, fie al Camerei Deputaţilor, fie al Senatului, atunci când Camera este sesizată de către o autoritate, nu va putea să decidă imediat, automat, asupra solicitării ci, potrivit regulamentului şi cutumei parlamentare, o va transmit Biroului Permanent, acesta derulând în continuare procedura.

Reprezentanta Parchetului General, procurorul Marinela Mincă, a solicitat să se disocieze din motivarea sesizării aspectele referitoare la conduita Agenţiei Naţionale de Integritate, deoarece Ministerul Public nu poate răspunde actele unei alte autorităţi faţă de care nu are raport juridic.

În opinia sa, actele de urmărire penală efectuate de procuror "nu vizează elemente care să se circumscrie încălcării principiului autonomiei parlamentare" sau care să vizeze încălcarea imunităţilor parlamentare.

"Apreciem că principiul autonomiei regulamentare, care la rândul său este o componentă a autonomiei parlamentare, nu trebuie exercitat abuziv, discreţionar (...). Constituţia stabileşte în mod expres care sunt raporturile sociale ce vizează funcţionarea internă şi organizarea Parlamentului şi care nu pot face obiectul regulamentelor parlamentare. Autonomia regulamentară parlamentară nu legitimează instituirea unor reguli care să încalce normele şi principiile constituţionale", a spus Marinela Mincă.

Ea a subliniat că, deşi au trecut mai mult de trei ani de la sesizarea Senatului de către ANI, nu s-a luat nicio decizie referitoare la cererea de soluţionare care vizează vacantarea unui loc de senator care a fost constatat incompatibil printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Mai mult, Comisia juridică nu a emis încă raportul care i-a fost solicitat cu privire la această chestiune de drept.

"Faptele care fac obiectul dosarului de urmărire penală în niciun caz nu vizează raporturile constituţionale dintre preşedintele Senatului şi alegătorii săi sau dintre preşedintele Senatului şi partidul din care face parte, ci vizează exclusiv chestiuni administrative, organizatorice, cu privire la soluţionarea acestei cereri de vacantare şi fapte care sunt săvârşite într-o procedură care a avut ca efect mutarea centrului de decizie către un organism auxiliar", a afirmat reprezentanta Parchetului General.

Ea a subliniat că în acest caz procurorul îşi îndeplineşte competenţele legale şi constituţionale, nefiind vorba de un conflict juridic de natură constituţională.

***

Pe 29 mai, Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României - Senat, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, manifestat "printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului".

În sesizare se afirmă că "prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări".

Cazanciuc mai arăta că, prin sesizarea formulată, a solicitat Curţii Constituţionale "să constate şi să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională manifestat printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării".

Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu s-a prezentat pe 10 martie la Parchetul General, pentru a fi audiat în dosarul în care este suspect de abuz în serviciu în legătură cu neaplicarea de către conducerea Camerei superioare a Parlamentului a unei decizii definitive privind incompatibilitatea senatorului Cristian Marciu.

Tăriceanu a fost anunţat de procurori că a fost extinsă ancheta în dosarul său pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

La ieşirea din sediul PG, Tăriceanu a declarat că i-a explicat procuroarei care se ocupă de acest caz că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, neavând atribuţii de funcţionari.

"I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală", a spus Tăriceanu.

Parchetul General a deschis în acest caz un dosar penal pentru abuz în serviciu şi uzurpare de calităţi oficiale, după ce Cristian Marciu a rămas membru al Senatului, deşi există o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din anul 2015, prin care judecătorii au hotărât că acesta a încălcat legea incompatibilităţilor.

Tăriceanu a mai fost chemat la Parchet şi la sfârşitul lunii ianuarie, când procurorii l-au anunţat că are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii