Curtea Constituțională a respins miercuri, cu unanimitate de voturi, solicitările USR de invalidare a numirilor lui Gheorghe Stan și Cristian Deliorga în funcțiile de judecători CCR, au declarat surse din cadrul Curții pentru G4Media.ro .

De asemenea, sesizarea lui Florin Iordache privind completurile specializate de la Înalta curte a fost din nou amânată, pentru 3 iulie. Sursele citate au explicat pentru G4Media.ro că dosarul va fi repus pe rol, adică întreaga judecată va fi reluată de la zero, inclusiv cu ședință publică, deoarece judecătorului raportor, Petre Lăzăroiu, i-a încetat mandatul.

Nu în ultimul rând, Curtea a respins, cu o majoritate de 8 la 1, sesizarea privind legea 78/2000. Singurul vot în favoarea admiterii sesizării i-a aparținut Liviei Stanciu, judecătorul raportor în acest caz.

Curtea Constituțională (CCR) a avut pe ordinea de zi a ședinței de miercuri o serie de dosare importante, printre care solicitarea USR de invalidare a numirii, la propunerea PSD, a lui Cristian Deliorga și Gheorghe Stan ca judecători constituționali, dar și sesizarea făcută de Florin Iordache, în numele lui Liviu Dragnea, privind completurile specializate pe corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

De asemenea, pe ordinea de zi a Curții s-a aflat și sesizarea făcută de PNL și USR împotriva modificării legii 78/2000 în sensul dezincriminării faptelor de corupţie în cazul în care acestea sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum şi în cazul în care sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale.

Solicitarea de invalidare a numirilor lui Stan și Deliorga la CCR

Hotărârile Senatului și Camerei Deputaților prin care au fost numiți judecători constituționali Cristian Deliorga și Gheorghe Stan au fost atacate luna trecută la CCR de către parlamentarii USR.

În privinţa lui Gheorghe Stan, şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie la momentul numirii, USR a reclamat, în primul rând incompatibilitatea acestuia, dar şi lipsa de anvergură profesională.

În ceea ce-l priveşte pe Cristian Deliorga, judecător la Curtea de Apel Constanța în momentul numirii, USR a identificat, de asemenea, un motiv de incompatibilitate generat de faptul că acesta nu şi-a depus demisia înainte de publicarea în Monitorul Oficial a numirii sale la CCR din partea Senatului.

Ulterior, parlamentarii USR au depus două completări la solicitarea inițială de invalidare a mandatelor celor doi, explicând in extenso motivele de incompatibilitate:

  • Cristian Deliorga a transmis CSM cerere de pensionare din calitatea de judecător la Curtea de Apel Constanța la trei săptămâni de la numire, nu atunci când a fost numit, așa cum prevede legea.
  • Gheorghe Stan nu a demisionat de la șefia Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, încălcând și el legea Curții Constituționale și aflându-se astfel în stare de incompatibilitate.

Săptămâna trecută, pe 29 mai, Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pe această speță și a solicitat verificări suplimentare a în legătură cu procedura de numire a celor doi judecători constituționali din partea Parlamentului.

Potrivit unor surse din cadrul Curții, consultate de G4Media.ro, există posibilitatea invalidării celor două numiri pe motiv că ”procedurile parlamentare nu au fost respectate cu acuratețe”. 

Decizia a fost amânată, în ciuda insistențelor președintelui CCR, Valer Dorneanu, raportor în cauză, de a le da undă verde celor două persoane numite pe Senat și Camera Deputaților, la propunerea PSD și cu voturile ALDE și ale altor 30 de deputați de la celelalte partide.

Gheorghe Stan, șeful secției speciale de investigare a magistraților, și Cristian Deliorga, judecător la Constanța și un apropiat al Adinei Florea, au fost numiți judecători constituționali pe 7 mai de Senat și de Camera Deputaților.

Sesizarea lui Iordache pe completurile specializate pe corupție, care trebuia să-l scape de Dragnea de închisoare

Pe 20 mai Curtea Constituțională a amânat pentru a patra oară, pentru data de 5 iunie, sesizarea lui Florin Iordache pe completurile specializate pe corupție. Judecătorii nici măcar nu au intrat pe fondul cauzei, amânând dezbaterile, deoarece au fost mai multe cereri de completare a documentării.

Sesizarea a fost depusă de Florin Iordache, în numele lui Liviu Dragnea, prin care se solicită constatarea unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în dosare de corupţie, care ar fi putut avea ca efect reluarea procesului liderului PSD privind angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman, unde Dragnea a fost condamnat definitiv pe 27 iunie la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

În cadrul dezbaterilor, șefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, i-a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, un răspuns primit de la Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, în care se arată că, la nivelul instanţelor supreme, doar Austria are completuri specializate în dosare de corupţie.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Curții Constituționale, într-o analiză privind completurile specializate de la instanțele din România, că o lege prevede, fără nicio distincție, înființarea de astfel de completuri, în vreme ce un alt act normativ lasă la latitudinea Înaltei Curți de Casație și Justiție dacă înființează sau nu completuri specializate. De asemenea, CSM a explicat că din 14 Curți de Apel care au transmis date către Consiliu, 13 au înființat completuri specializate. La fel, 27 de Tribunale din 34 au înființat astfel de completuri.

În sesizarea depusă la CCR pe 25 martie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache susţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În replică, Cristina Tarcea a arătat că vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate. Anterior, ea declarase că în ultimii 15 ani au fost soluţionate de Instanţa supremă 170 de dosare care intră sub incidenţa legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Sesizarea privind dezincriminarea faptelor de corupție săvârşite în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase

Pe 2 mai, PNL şi USR au depus la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii de modificare şi completare a art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Potrivit sesizării modificarea art. 12 din Legea nr.78/2000 vizează dezincriminarea faptelor de corupţie în cazul în care acestea sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum şi în cazul în care sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale.

Actul normativ este atacat pentru a doua oară la CCR, după ce pe 27 iulie 2018 preşedintele Iohannis sesizase Curtea, aceasta constatând că dispoziţiile articolului unic pct. 1 ale acestei legi sunt neconstituţionale.

„Constatăm că, în procedura de reexaminare a Legii (…) ca urmare a Deciziei CCR 584/2018, Parlamentul României a ignorat considerente cu caracter general din decizia precizată, fapt care afectează, din perspectivă constituţională, conţinutul articolului unic în forma adoptată după reexaminare. În opinia noastră, au fost ignorate dispoziţiile paragrafului 72 din Decizia nr. 584/2018, cât şi ale paragrafului 68 din aceeaşi decizie. (…) Deducem (…) că legiuitorul avea obligaţia, din perspectivă constituţională, de a lua act de necesitatea menţinerii în vigoare a formei actuale a art.12 din Legea nr.78/2000, per a contrario, restrângerea conţinutului infracţiunii realizată prin dispoziţiile alin.(2), nou introdus prin legea legea criticată, este neconstituţională. În consecinţă, legiuitorul, în procedura reexaminării, avea obligaţia de a constata că întreaga lege de modificare a art.12 din Legea nr.78/2000 este neconstituţională şi, pe cale de consecinţă, de a respinge legea. Neprocedând astfel, Parlamentul României a ignorat atât dispoziţiile art.147 alin.(4) din Constituţie, care instituie caracterul erga omnes al deciziilor Curţii Constituţionale, cât şi jurisprudenţa acesteia”, se mai arată în sesizarea deputaţilor PNL şi USR.

Aceştia argumentează că „menţinerea unor texte de lege care sunt afectate de un viciu de neconstituţionalitate reprezintă, pe lângă încălcarea principiului colaborării loiale între autorităţile statului, şi o încălcare a principiului securităţii juridice” şi solicită CCR să „constate neconstituţionalitatea articolului unic din legea supusă controlului de constituţionalitate cu referire la dispoziţiile art.12 alin.(2) din Legea nr.78/2000 deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României”.

De asemenea, deputaţii PNL şi USR atrag atenţia că articolul unic al legii este neconstituţional deoarece „consacră restrângerea domeniului de aplicare al infracţiunii reglementate prin norma în vigoare, legiuitorul refuzând aplicarea obligaţiei regulamentare de a asigura corelarea tehnico-legislativă cu Decizia Curţii Constituţionale nr.584/2018, încălcând astfel dispoziţiile art.147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României”.

„Cu privire la conţinutul art.12 alin.(2), nou introdus, raportat la norma de incriminare prevăzută de art.12 din Legea nr.78/2000, în forma aflată în vigoare, constatăm restrângerea sferei de aplicare a infracţiunii, ceea ce face imposibilă aplicarea textului normativ unor fapte incriminate de norma în vigoare. (…) Considerăm că în aplicarea dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, în procedura de reexaminare legiuitorul avea obligaţia de a proceda la efectuarea corelărilor tehnico-normative concordant cu dispoziţiile art.1 alin.(3) din legea fundamentală, astfel încât să fie respectată Decizia Curţii Constituţionale nr.584/2018, inclusiv considerentele ataşate acesteia, fapt nerealizat, ceea ce atrage neconstituţionalitatea articolului unic al Legii de modificare şi completare a art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Vă solicităm să constataţi că articolul unic al legii criticate este neconstituţional deoarece încalcă dispoziţiile art.147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României”, se menţionează în sesizare.

Camera Deputaţilor a reexaminat în calitate de for decizional, pe 16 aprilie, în urma deciziei CCR, proiectul de lege pentru modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi a revenit la textul iniţial, prin care se pedepsesc cu închisoarea faptele săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.