Un medic chirurg cu peste 40 de ani de experiență în sala de operație spune că discuția care s-a deschis pe seama „Cazului Pantelimon” ar trebui mult extinsă. „Doctorițele acestea sunt de fapt victime ale unui sistem pervers”, susține medicul.

Ancheta cu privire la decesele suspecte de la Spitalul Pantelimon a început în aprilie FOTO: arhiva

Cazul deceselor suspecte de la Spitalul Pantelimon din București, care rulează de o săptămână pe televiziuni și a iscat nenumărate controverse, generând în rândul pacienților un val de neîncredere în corpul medical, ar trebui privit într-un context mult mai larg, crede medicul chirurg Gheorghe Ciobanu. Medicul cu o experiență de peste 40 de ani în sala de operații într-un spital de stat, și care astăzi, după pensionare, activează în sistemul privat, spune că, în fapt, cele două doctorițe aflate la acest moment în arest, acuzate de crimă cu premeditare (cea mai gravă acuzație adusă unui medic în România), sunt „victimele unui sistem pervers”.

„Doctorițele acestea sunt de fapt victimele unui sistem pervers. Ele nu au lucrat pe o insulă pustie, au lucrat în cadrul unui colectiv, și ele n-au făcut singure, din propria inițiativă. Și se poate controla foarte simplu. E raport de gardă pe spital, unde se putea constata ceva în neregulă, după raportul de gardă pe spital vine raportul pe secție, unde, iară, se discută. N-a observat nimeni că în tura doctorilor respectivi mor atâția? Nu sărea în ochi așa ceva, te întrebi?”, semnalează medicul Gheorghe Ciobanu.

Dacă se întâmpla ca doar în turele celor două doctorițe să crească în mod suspect numărul de decese, faptul ar fi trebuit semnalat, crede medicul, pentru că există filtre, iar seful secției are controlul la raportul de gardă. „Este șef de secție, care este obligat să controleze. Dacă vedea că numai la ele se întâmplă, se sesiza. Dar poate se întâmpla curent, iar aceste doctorițe au picat”, crede medicul.

„În loc de lege, au aceptat în mod tacit o situație”

În opinia medicul Gheorghe Ciobanu, cele întâmplate, dacă lucrurile stau așa cum spun procurorii, ar trebui să deschidă în sfârșit o discuție amplă despre nevoia unei legislații pentru cazurile considerate fără șansă, pe care în multe spitale din România medicii le tratează în ATI sub presiunea cazurilor noi care trebuie admise în secție și pentru care nu sunt locuri, așa cum se întâmpla și în acest caz.

„În loc de lege, au aceptat în mod tacit o situație. Cu adevărat, ar trebui să fie lege, în sensul că, dacă un colectiv de medici, nu un medic, constată că pacientul respectiv nu mai are nicio șansă, atunci să existe o soluție. Chemi aparținătorii și cu o echipă de medici le spui: domnule, nu mai are nicio șansă, ce facem? Aparținătorii pot să fie de acord să-l deconectezi sau nu. Dar le spui în față, nu hotărăștri tu. Aici e toată chestiunea. Dacă aceste doctorițe tinere au făcut asta, să fim siguri că și alții au făcut”, spune medicul.

Interesant este, crede medicul, că din acel spital nu au existat din rândul profesorilor universitari voci care să semnaleze că ar fi o problemă, sau care - dacă cei doi medici acuzați se consideră că nu au greșit - să iasă și să își apere colegele. „Dacă se rezumă această anchetă la cele două doctorițe, nimic nu se va rezolva în sănătate. Este nevoie să se vadă lucrurile în complexitatea lor”, mai spune medicul.

Problema cazurilor cronice tratate în spitalele de urgență, nerezolvată

Problema crizei locurilor la Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) nu a fost una izolată pe perioada pandemiei și nici una întâlnită doar la Spitalul Sfântul Pantelimon. Criza de locuri la ATI este semnalată în multe spitale de urgență și ar trebui să constituie de asemenea o temă importantă de discuție, susține medicul Gheorghe Ciobanu.

În situația ca pacienți cu afecțiuni acute care ajung în stare gravă la spital și care sunt ținuți în cadrul altor secții pentru că nu sunt locuri suficiente la ATI se ajunge pentru că nu avem suficiente locuri în secții speciale sau în unități sanitare specializate, pentru tratarea pacienților terminali (îngrijiri paliative), respectiv pentru pacienții în stare vegetativă. Peste problemele deja enunțate se adaugă deficiențele în îngrijire care fac ca pacienții să fie răpuși nu de boala de bază, ci de infecțiile dobândite pe perioada spitalizării.

„Trenarea unor probleme din sistem duce la cazuri ca acesta. Este vârful iceberg-ului. Câți oameni au murit, în speță copilul meu, din cauza unor escare care reprezintă poartă de intrare pentru cei mai periculoși microbi? Dau exemplu concret. Actorul Alexandru Arșinel nu a murit că avea diabet sau ce mai avea. A murit de bronhopneumonie, în clinică universitară. A făcut escare. Ca să nu faci escare, cineva trebuie să se ocupe de el să-l întoarcă de pe o parte pe partea cealaltă. Dacă la nivelul acesta s-au făcut escare... (...) Un pacient care necesită o perioadă mai mare de imobilizare poate face escare, poartă de intrare pentru microbi. În general se opresc microbii la plămâni și nu moare de boala pentru care s-a internat, moare de altă boală, de infecție luată din spital”, mai spune medicul.

În „Cazul Pantelimon” a început o anchetă penală în cursul lunii aprilie 2024, după o anchetă de presă publicată pe site-ul cetățeanul.net și după ce din spital au fost făcute sesizări despre decesul, în decursul a doar trei-patru zile, a 17 pacienți din secția ATI. Două doctorițe sunt suspectate că ar fi micșorat în mod intenționat dozele dintr-un medicament care îi ținea în viață pe pacienți, fără să fi menționat acest lucru și în foile de observație. Doctorițele au fost reținute în cursul săptămânii trecute și ulterior arestate preventiv. Marți, 13 august 2024, a fost chemată la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, unitatea de parchet care instrumentează cazul, și șefa secției ATI din cadrul Spitalului „Sfântul Pantelimon” pentru a fi audiată în acest caz.