La finalul lunii august, a fost dat verdictul în primul caz din istoria CEDO în care hărțuirea sexuală la locul de muncă este încadrată ca încălcare a dreptului la viață privată.

Dacă decizia CEDO rămâne definitivă, statul român trebuie să plătească femeii hărțuite despăgubiri de 7.500 de euro

Cazul privește o femeie de serviciu din județul Timiș care a reclamat că a fost hărțuită sexual timp de doi ani de către șeful Gării Est Timișoara, unde lucra, și că nu a avut parte de un proces echitabil. Judecătorii CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) au constatat că autoritățile din România, în speță CFR, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și Judecătoria Timișoara au tratat superficial acest caz grav.

A fost încălcat dreptul la respectarea vieții private

Ulterior, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că ancheta a avut vicii atât de mari încât a schimbat încadrarea și a reținut, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private) din Convenția europeană a drepturilor omului. Drept urmare, statul român trebuie să îi plătească femeii de serviciu 7.500 euro despăgubiri.

Aceasta are 52 de ani și lucrează ca femeie de serviciu pentru o companie ce furnizează servicii de curățenie în județul Timiș. În 2014, femeia a fost angajată să lucreze la Gara Est Timișoara, unde a rămas până pe 25 octombrie 2017.

Conform judecătorilor CEDO, începând din 2015, C.P., șeful Gării Est Timișoara i-a cerut în mod repetat femeii de serviciu să întrețină relații sexuale cu el. Cum a fost refuzat constant, acesta a început să o terorizeze, încercând în mod repetat să o dezbrace când era singură. După mai multe refuzuri, șeful de gară a devenit agresiv, acuzând-o pe femeia de serviciu că nu își face treaba cum trebuie.

În septembrie 2017, după ce șeful de gară a refuzat să îi dea materialele pentru curățenie, femeia de serviciu și-a anunțat șeful și i-a spus despre comportamentul șefului de gară. După câteva zile, însoțită de șeful său, femeia s-a întâlnit cu doi reprezentanți ai CFR ce răspundeau de contractul cu firma de curățenie și de siguranța pasagerilor și a prezentat o înregistrare audio ca dovadă a hărțuirii sexuale.

După câteva zile, șeful de gară și-a recunoscut faptele și și-a cerut scuze. Numai că, la scurt timp, reprezentantul CFR care era responsabil de contractul cu firma de curățenie i-a cerut femeii să își ia concediu și ca la revenirea din concediu fie să lucreze la Gara Timișoara Nord, fie să demisioneze. Iar femeia a demisionat. Ulterior, aceasta a declarat că nu l-a reclamat pe șeful de gară deoarece îi era teamă de el.

„O să îți fac lucruri frumoase”

Pe 3 noiembrie 2017, femeia a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva șefului de stație al Gării Timișoara Est, depunând la dosar și transcrierile înregistrărilor audio pe care le-a făcut șefului de gară. În prima conversație, se aude cum șeful Gării Est Timișoara îi spune femeii de serviciu să stea liniștită deoarece vrea să îi atingă sânii. Femeia îl refuză și îi cere o mătură. În a doua conversație, se aude cum șeful de gară îi spune femeii: „Când vine vara o să îți fac lucruri frumoase”.

Parchetul a clasat cazul pe 22 octombrie 2019, motivând că faptele săvârșite nu constituie infracțiune prevăzută de lege, iar Judecătoria Timișoara a menținut decizia.

Considerând că nu a avut parte de un proces echitabil, femeia de serviciu a luat legătura cu Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România, intrând în contact cu avocata Bianca-Ioana Radu, cea care a reprezentat-o apoi la CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că principalul motiv al clasării, rezultat din ordonanța Parchetului și din hotărârea Judecătoriei, este absența umilirii victimei prin faptele în cauză.

„Cu toate acestea, autoritățile nu au dat alte explicații pentru deciziile lor și nu au încercat să plaseze în context dovezile ce sugerau că reclamanta părea uneori tristă după întâlnirile ei cu șeful de gară. Autoritățile din România nu au făcut vreo încercare de a corela concluziile lor cu legislația în vigoare din România, deși respectarea demnității este un drept fundamental în legislația statului pârât. În plus, autoritățile nu au luat măsuri concrete pentru a constata consecințele acțiunilor avute de către C.P. asupra reclamantei”, precizează judecătorii CEDO.

„Cazurile de hărțuire sexuală la locul de muncă, frecvente în România”

Judecător la CEDO de nouă ani, Iulia Motoc a făcut parte din completul de judecată al acestui caz deosebit ce creează un precedent la nivel european.

„Este o speță importantă din punct de vedere al drepturilor femeilor. Este o premieră totală în istoria CEDO, fiind vorba de schimbarea și încadrarea hărțuirii sexuale în încălcarea dreptului la viață privată. Probabil că vor fi consecințe. Când speța va rămâne definitivă, impactul va fi unul major și va însemna recunoașterea hărțuirii sexuale la locul de muncă. În România și în Europa Centrală și de Est cazurile de hărțuire sexuală la locul de muncă sunt frecvente și nu sunt raportate ”, a declarat judecătorul Iulia Motoc, în exclusivitate, pentru „Adevărul”.

Bianca-Ioana Radu, avocata femeii hărțuite FOTO Arhiva personală

„Adevărul” a luat legătura și cu Bianca-Ioana Radu, avocatul femeii în procesul de la CEDO. „Șeful de gară din Timișoara nu a pățit absolut nimic, nu a fost tras la răspundere penală, este în continuare în funcție și la cinci ani de la începerea cazului. Ne vom gândi dacă vom face o nouă plângere penală împotriva hărțuitorului”, a declarat Bianca-Ioana Radu pentru ”Adevărul”.

Femeia de serviciu lucrează acum în altă gară din județul Timiș.

„A fost o pasivitate a CFR în acest caz de hărțuire sexuală”

„Adevărul” a cerut CFR să precizeze ce măsuri a luat împotriva șefului de gară acuzat de hărțuire sexuală și dacă a făcut vreo anchetă internă, numai că reprezentanții CFR au dat un răspuns pe lângă subiect. „Plângerea penală a reclamantei, depusă la Parchetul competent, a fost formulată împotriva persoanei făptuitorului, fără ca SRCF Timișoara, instituția angajatoare a acestuia, să fie înștiințată în scris de către reclamantă. După cum reiese din Hotărârea CEDO, SRCF Timișoara nu a întreprins demersuri/acțiuni prin care să îi fie lezate drepturile și libertățile petentei”, precizează reprezentanții Serviciului Comunicare al CFR.

Afirmațiile oficialilor CFR sunt însă demontate punctual atât de către judecătorul Iulia Motoc, cât și de concluziile din decizia CEDO. „A fost o pasivitate a CFR în acest caz de hărțuire sexuală la locul de muncă. La CFR, la locul de muncă al reclamantei, nu s-a întâmplat nimic, deși mecanisme există. Hărțuirea sexuală este des bagatelizată”, spune judecătorul Iulia Motoc.

După cum se precizează în hotărârea dată de către CEDO, CFR are un Cod de Etică și Conduită Profesională din 2013, ce a fost modificat de mai multe ori. Însă până în noiembrie 2019 codul nu avea prevederi specifice privind hărțuirea la locul de muncă. Ulterior, în noiembrie 2019, la doi ani de la cazul din Gara Timișoara Est, CFR a adoptat un nou Cod de Etică și Conduită Profesională, ce includea și faptul că angajaților le este interzis să aibă comportamente cu conotații sexuale.

„CEDO a constatat că, chiar și după ce compania de căi ferate a fost informată privind plângerile de hărțuire sexuală, reclamanta a continuat să sufere consecințele acesteia, fiind în cele din urmă forțată să își părăsească locul de muncă”, mai spun judecătorii CEDO.