30 de ani mai târziu, însăși rochia despre care vorbise tot Torino a putut să dezvăluie cine a ucis-o și să rezolve astfel una dintre cele mai misterioase și complicate crime care au avut loc în oraș: o poveste care până acum părea să fi căzut doar mai mult întuneric și tăcere.

Cinci persoane au fost înscrise din nou în registrul suspecților

Procurorul a decis, de fapt, să redeschidă „cazul rece” lăsat să doarmă în arhivele secolului trecut, în speranța că descoperirile sechestrate la acea vreme pot spune acum ceva nou, și să fie cheia misterului. Vor fi examinați la Roma, începând de mâine, cu tehnici de investigație care nu existau încă la momentul respectiv, pentru a dezvălui dacă există un ADN cu care să-i încadreze în sfârșit pe cei care i-au luat viața și apoi să o arunce pe malul pârâului Chisone, sub un pod de centură, ca un manechin printre pietre și deșeuri.

Acum procurorul adjunct Enrica Gabetta și procurorul Francesco Pelosi vor încerca să dea o nouă viață vechilor mărturii și numeroaselor indicii adunate de-a lungul timpului.

Cinci persoane au fost înscrise din nou în registrul suspecților, cu o mică întorsătură. Un nou nume a fost adăugat cercului de suspecți asupra căruia se concentraseră anchetele în 1991.

Soțul ei, primul care a fost vizat de anchetatori

Soțul ei a fost primul care a fost vizat de anchetatori. Franco Capra, un fost angajat al Fiat cu maniere blânde și acum în vârstă de 81 de ani, era căsătorit de 14 ani cu Franca Demichela. O căsătorie dificilă, pe viață, peste regulile și cunoștințele ambigue pe care soția sa le-a avut.

„Nu i-a fost frică să traverseze Torino noaptea singură, să seducă pe străinii pe care i-a întâlnit întâmplător și să participe la petreceri în taberele nomade”, de fapt, o descriau cronicile vremii.

Capra fusese și el arestat pentru 18 zile. Dar apoi a fost eliberat. El explicase că a îndurat trădarea și hărțuirea, dar cu siguranță că nu a ucis-o. Alibiul lui pentru acea seară, după ce s-a dus la culcare la casa părintească din afara Torino, în Valdellatorre, părea să fie cu adevărat de fier.

„Sunt magică și nemuritoare”

La acel moment, investigațiile s-au concentrat asupra a trei nomazi croați, Nikola Stoianovic, Radenko Nicolic și Nenad Jovanovic, chiar și minor la acea vreme. Cu ei, „doamna în roșu” a fost văzută luând un aperitiv la barul Mokita din Piazza San Carlo. Nu a fost ciudat. „Doamna în roșu” obișnuia să frecventeze tabăra stradală a aeroportului: îi plăcea să i se citească ziarele, credea că este reîncarnarea lui Nefertiti și repeta: „Sunt magică și nemuritoare”.

Cu o seară precedentă fusese văzută cu tinerii nomazi, plimbându-se în jurul orașului într-un Golf Gti. Dar când anchetatorii au reușit să-i dea de urmă, ei deja scăpaseră cu toate urmele, fugind din Torino. Doar minorul se prezentase la anchetatori pentru a afirma că nu au nicio legătură cu acea crimă.

Ceilalți doi slavi au fost în schimb opriți, 4 ani mai târziu, într-un alt lagăr de nomazi. La întrebări, au confirmat că au văzut victima în centrul orașului, dar până la 22:30. „Doamna în roșu” a fost în schimb ucisă între 1:00 și 2:00 dimineața.

În urmă cu trei zile, un al patrulea nomad (asistat de avocatul Giorgio Bissacco) a fost audiat ca martor și apoi cercetat pentru crimă. A întâlnit victima doar de câteva ori, dar a spus că este disponibil pentru teste ADN. A lui, cea a Caprei și cea a celorlalți trei croați vor fi comparate cu urmele lăsate pecetluite de-a lungul timpului pe tot ce a purtat „doamna” în ultima ei noapte de nebunie: rochia de șifon, un singur pantof roșu cu toc stiletto, turbanul care îi înfășura părul lung și broșa. SURSA: stiridiaspora.ro