Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat miercuri că unele modificări la legea avocaților nu au fost văzute de experții din MJ, fiind propuse în Parlament, iar, din acest motiv, nu a susținut acest proiect decât în măsura în care acestea se refereau la organizarea profesiei.

"A fost o inițiativă parlamentară care a trecut într-o formă de consultare la MJ, în care noi am fost de acord cu anumite modificări referitoare la organizarea profesiei, dar cu altele nu am fost de acord. Unele modificări au fost propuse chiar în Parlament, nu au fost văzute de colegii din MJ, de aceea nu am susținut acest proiect decât în măsura în care au fost aduse unele modificări la organizarea profesiei de avocat. O să facem o analiză, articol cu articol, în perioada următoare, pentru a veni cu un punct de vedere foarte concret la Camera Deputaților în septembrie", a afirmat Cazanciuc, prezent la Facultatea de Drept, unde a participat la lansarea Codex-ului constituțional — Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene.

Plenul Senatului a adoptat luni proiectul de modificare și completare a Legii 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu 85 de voturi pentru, 41 împotrivă și două abțineri.

Potrivit expunerii de motive a propunerii legislative inițiate de un grup de parlamentari din întreg spectrul politic, Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat trebuie modificată și completată ca urmare a noilor coduri și a jurisprudenței CCR pentru punerea de acord a dispozițiilor legii cu deciziile Curții.

Plenul și-a însușit amendamentele Comisiei juridice referitoare la percheziționarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său, efectuate de procuror, în condițiile existenței unui mandat de percheziție emis de judecător. Decanul Baroului local (sau reprezentantul acestuia) trebuie să fie prezent pe parcursul întregii proceduri de percheziție derulate la sediul profesional al avocatului.

"Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri, a sechestrării sau a confiscării comunicările scrise între client și avocat, consemnările efectuate cu privire la comunicările încredințate de către client sau cu privire la alte împrejurări la care se referă dreptul de a refuza depunerea de mărturie și alte bunuri, cu privire la care se aplică dreptul de a refuza depunerea de mărturie. Nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine și date, a imaginilor și a altor reprezentări care se află în posesia avocatului", stipulează amendamentele adoptate.

Articole nou introduse în lege stabilesc că "restricțiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situația în care probe și indicii temeinice justifică suspiciunea că avocatul ar fi implicat în săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, ori dacă avocatul este implicat în favorizarea infractorului, obstrucționarea justiției sau într-o tăinuire sau dacă este vorba despre bunuri rezultate în urma săvârșirii unei infracțiuni, care au fost utilizate sau destinate săvârșirii unei infracțiuni".

Un alt nou articol care completează Legea avocaturii vizează că persoana care face publică în mod ilegal o informație confidențială din sfera privată a unei alte persoane sau care deconspiră un secret operațional sau comercial care i-a fost divulgat în calitate de avocat este pedepsită de lege.

De asemenea, senatorii au abrogat articolul potrivit căruia profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanțe precum DNA, DIICOT, ÎCCJ, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde soțul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de judecător sau procuror, indiferent de secția, direcția, serviciul sau biroul în care își desfășoară activitatea.

Potrivit noii Legi a avocaturii, amenzile disciplinare care se aplică avocaților au fost majorate de 10 ori.

Propunerea legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii