Sunt tot mai multe victime minore ale traficului de persoane, iar creşterea este cauzată și de accesul liber la internet a copiilor. „Odată ce își deschid telefonul accesează site-uri pornografice”, susțin specialiştii Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP).

Copii, victime ale traficanților FOTO: Shuterstock

Subcomisarul Mihaela Drăguş, din cadrul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) a vorbit, într-un interviu pentru Antena 3 CNN , despre judeţele României în care traficanţii prosperă şi despre cum numărul victimelor minore a crescut, în special a celor din centrele de plasament sau aflate în grija asistenţilor maternali.

Potrivit subcomisarului Mihaela Drăguș, numărul persoanelor minore continuă să fie unul extrem de ridicat , deci 48 la sută dintre acestea, din victimele identificate sunt minore. Ceea ce e îngrijorător: a crescut numărul minorelor din centrele de plasament sau din grija asistenţilor maternali – dintr-o formă de protecţie – de la 17 la sută în 2022, la 22 la sută în 2023.

„Creşterea asta o pun pe seama a două motive: unul este accesul liber la internet a prea multor copii. Şi doi: faptul că există o cerere crescută de servicii sexuale, de materiale pornografice produse de minori. Asta, din partea cetăţenilor obişnuiţi, a celor care pozează în familişti, în oameni normali, în oameni cu principii. Dar care, odată ce îşi deschid telefonul, accesează site-uri pornografice, accesează materiale cu minori, cumpără materiale cu minori”, a precizat Mihaela Drăguș, din cadrul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane.

Potrivit sursei citate, acest lucru este extrem de dăunător. Acest lucru îi împinge, de fapt, pe traficanţi să caute noi şi noi victime, deoarece cumpărătorii nu văd în acele imagini sau acele filmuleţe fiinţe umane.

„Văd nişte jucării sexuale, văd nişte unelte cu care ei să-şi realizeze proiectele, dacă vorbim de exploatarea prin muncă. Contribuie efectiv clienţii la proliferarea acestui fenomen şi România susţine şi implementează în Codul Penal pedepsirea clienţilor, a consumatorilor, şi susţine ca această pedepsire să se întâmple în cât mai multe ţări”, a explicat Mihaela Drăguș

Caz înfiorător: fetiţa de clasa a VII-a care a aflat la şcoală că e traficată

Subcomisarul Mihaela Drăguş a vorbit și despre cazul unei fetițe, care a aflat la şcoală că e traficată. Aceasta a povestit că a fost la o școală din Bragadiru, la o activitate de prevenire a traficului de persoane, iar după terminarea cursului, o fetiţă a oprit-o şi i-a spus că s-a regăsit în ceea ce s-a spus la activitate.

„I-au dat lacrimile. Pentru ea a fost o experienţă urâtă, care a traumatizat-o, pentru că ce înseamnă trauma unui copil? Copilul nu se mai acceptă, se autopedepseşte: uneori se taie, uneori are gânduri suicidare, devine agresiv... Agresivitatea asta maschează tot o vulnerabilitate, tot o nevoie de a se recunoaşte, de a se regăsi. Fetiţa încercase să se taie, să se mutileze... Mergea la psiholog şi era în clasa a VII-a. Pentru că, începând cu clasa a V-a, tot navigând de pe o reţea pe alta, un domn i-a dat atenţie. A intrat cu ea în discuţie, a fost destul de drăguţ cu ea, i-a oferit siguranţă, încredere, a început să îi împărtăşească fetiţa diferite lucruri care o preocupau. După un timp, fetiţa a acceptat să îi trimită şi fotografii cu ea”, a dezvăluit Mihaela Drăguș.

Specialist: Traficul de persoane mizează pe ruşine

Bărbatul respectiv avea 40 de ani, lucru pe care iniţial nu l-a spus. A avut un profil care să nu dea de bănuit că nu este adevărat, iar fetiţa nu a expus legătura ei părinţilor.

„Iniţial, ea nu a spus. Decât atunci când părinţii au văzut că ea are acele manifestări, s-au alarmat. Pentru că ce se întâmplase: după acele fotografii, individul a vrut mai mult. A vrut o întâlnire. Fetiţa s-a speriat, a început să îl blocheze, el să o găsească, să încerce să pună presiune. Pentru un copil de clasa a VI-a, a VII-a, nu ştie cum să reacţioneze. Consideră că ce a făcut el a fost atât de greşit, încât ruşinea va fi şi mai greu de suportat. E important să se ştie că traficul de persoane mizează pe ruşine, mizează pe culpabilizare. Traficanţii asta îşi şi doresc: să nu apară în faţa justiţiei, să nu facă nicio zi de puşcărie, iar victima să rămână cu o traumă pe toată viaţa”, a precizat specialistul.

Judeţele fruntașe la traficul de persoane

Principalele judeţe de provenienţă pentru victimele traficului de persoane, în 2023, au fost Bacău, Dolj, Braşov, Vrancea. Iar cele mai multe victime sunt exploatate în Capitală.

„Pentru că atrage Capitala, fiind număr mare de persoane, fiind oameni mulţi cu bani... atragi. Bucureştiul atrage traficanţii ca pol de exploatare în România. Anul trecut, în România, peste 450 de persoane au fost victime ale traficului de persoane”, a mai spus subcomisarul Mihaela Drăguş.