Ion Iliescu, Gelu Voican-Voiculescu și Iosif Rus sunt așteptați la Curtea Militară de Apel București, unde se judecă joi, 31 august, un nou termen al Dosarului Revoluției 3, în care aceștia sunt deferiți justiției pentru infracțiuni contra umanității. La termenul anterior, pe data de 29 iunie, instanța a constatat că un număr de 400 de revoluționari sau urmași ai acestora au murit înainte de tragerea la răspundere a celor trei inculpați, scrie Ziare.com.

La termenul din 29 iunie, niciunul dintre cei trei inculpați nu s-au prezentat personal la proces, în schimb au venit circa 100 de revoluționari. Alții, în număr de 400, au decedat între timp, în cei 33 de ani de când dosarul se plimbă între procurori și judecători.

Reamintim că Ion Iliescu este acuzat că după execuția lui Nicolae Ceaușescu a creat „o psihoză” a teroriștilor pentru a prelua puterea, Gelu Voican Voiculescu a „tocat” Arhivele Securității, iar Iosif Rus este responsabil pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni.

Al treilea rechizitoriu al Dosarului Revoluției se află pe masa judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, un fost ofițer de poliție judiciară care a lucrat între anii 2006-2011 la DGIPI, fosta „Doi și-un sfert”, înființată după Revoluție chiar de Gelu Voican Voiculescu, unul dinte inculpați.

Un aspect pozitiv este că la termenul de judecată din data de 29 iunie judecătorul a constatat că procedura de citare este legală și completă, ceea ce însemnă instanța i-a citat corect miile de persoane vătămate din acest proces.

La același termen însă, judecătorul a amânat cauza în urma unei cereri formulate de unul dintre avocați, din motive medicale.

Strămutarea Dosarului Revoluției se judecă la Înalta Curte

Totodată, magistratul a constatat că la dosar se află și o cerere de strămutare, așa cum reiese din încheierea de cameră preliminară consultată de Ziare.com:

• „Judecătorul de cameră preliminară învederează, referitor la protestul magistraţilor, că acest dosar penal nu va suferi amânări din acest motiv având un caracter special şi, de asemenea, în raport de vechimea dosarului.
• Pune în vedere părţilor prezente şi apărătorilor aleşi şi din oficiu că anumite cereri de constituire ca parte civilă sunt formulate vag, fără a fi precizate cuantumul pretenţiilor, natura acestora şi, totodată, nu sunt susţinute de înscrisuri.
• Astfel, învederează că până la termenul următor (31.08.2023) toate persoanele vătămate care solicită să se constituie parte civilă trebuie să depună cereri de constituire ca parte civilă conforme Codului de procedură penală.
• Judecătorul de cameră preliminară arată că la dosar a fost depusă o cerere de amânare formulată de apărătorul ales al mai multor părţi civile/persoane vătămate (…), întemeiată pe motive medicale şi care este susţinută de înscrisuri doveditoare.
• Judecătorul de cameră preliminară învederează că în volumul 26 al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie se regăseşte o cerere de strămutare, motiv pentru care va dispune detaşarea şi înaintarea acesteia Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie pentru a se pronunţa cu privire la aceasta”, se arată în documentul citat.

Sute de revoluționari au murit înainte să-l vadă pe Iliescu în boxă

În urma verificărilor actelor dosarului, judecătorul a arătat că au fost identificate mai multe persoane vătămate care au formulat cereri de constituire ca parte civilă şi, astfel, a dispus introducerea persoanelor vătămate anterior indicate în calitate de părţi civile, urmând ca citativul cauzei să fie modificat în mod corespunzător. Este vorba despre 92 de revoluționari sau urmași ai acestora care înțeleg să solicite despăgubiri.

Totodată, instanța a constatat că 400 de revoluționari (părți vătămate, părți civile sau urmași ai acestora) au murit înainte de a-i vedea trași la răspundere pe cei vinovați pentru evenimentele sângeroase din Decembrie 1989.

Dosarul Revoluției 3 se judecă la Curtea Militară de Apel din lipsă de spațiu în sediul Curții de Apel București.

Dosarul se desfășoară în ședință secretă, potrivit procedurii de cameră preliminară.

Dosarul Revoluției 3 îi are ca inculpați de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gen.(r) Iosif Rus pentru infracțiuni contra umanității comise în perioada 22.12.1989 – 30.12.1989.

De ce Ion Iliescu nu era „de nasul” judecătorilor Înaltei Curți

Pe data de 24 februarie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis trimiterea „Dosarului Revoluţiei” la Curtea de Apel Bucureşti pentru soluţionare, decizia instanţei fiind definitivă.

Inițial, cauza fusese repartizată la Înalta Curte judecătoarei Cristina Eleni Marcu, un magistrat care, în 2019, s-a poziționat împotriva celor care criticau modificarea Legilor Justiției de către PSD - ALDE .

La termenul din data de 27 ianuarie – primul după ce Dosarul Revoluției s-a reîntors de la Secția Parchetelor Militare – judecătoarea Cristina Eleni Marcu a ridicat din oficiu excepția necompetenței Înaltei Curți de a judeca procesul.

În susținerea excepției, instanța a arătat că la data faptelor detaliate în rechizitoriu - perioada 22-30 decembrie 1989 - Ion Iliescu nu era șef de stat. Or, Înalta Curte judecă numai șefi de stat și demnitari.

În cazul lui Ion Iliescu, acesta era președinte al Frontului Salvării Naționale, fiind validat ca șef de stat abia în martie 1990, după câștigarea primelor alegeri democratice.

Este de amintit că Dosarul Revoluției s-a mai judecat în procedura de cameră preliminară la Înalta Curte între anii 2019 și 2021, iar atunci judecătorul nu a avut obiecții cu privire la competență. Dosarul a fost restituit în 2021 la Parchet pentru cu totul alte nereguli.

Iliescu a produs o baie de sânge pentru a păstra puterea

Procurorii SPM notează că, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României).

• Prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, Ion Iliescu a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora.
• El a acționat în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat.

Gelu Voican Voiculescu a „tocat” Arhiva Securității

Cu privire la Gelu Voican Voiculescu procurorii SPM notează că, în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie (orele 16.00) – 30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă existentă în acest interval de timp.

• „La data de 31.12.1989, inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican a fost numit în funcția de comandant al structurilor fostului Departament al Securității Statului, calitate din care a avut acces la arhiva fostului DSS şi s-a ocupat de gestionarea acesteia.
• Aspectul este deosebit de important, având în vedere că a fost probată preocuparea constantă a puterii politico-militare care în decembrie 1989 a preluat puterea totală în România de a distruge probele apte să conducă la aflarea adevărului cu privire la conduitele din decembrie 1989 aparținând factorilor decizionali ai acestei puteri dar și cu privire la alte realități anterioare intervalului revoluționar”, potrivit rechizitoriului.

Iosif Rus, acuzat pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni

Cu privire la generalul Iosif Rus, procurorii SMP rețin că acesta, începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989, în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave.

• „Cel mai grav incident petrecut în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost marcat prin episodul tragic consumat în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989 în faţa Aeroportului Internaţional Otopeni. În conjunctura din decembrie 1989 a fost vorba despre confruntarea violentă dintre trupele MApN şi cele ale DSS, în condiţiile în care, prin dezinformări succesive, cadrele MI-DSS erau percepute ca fiind ostile Revoluţiei și aflate sub comanda fostului preşedinte.
• Incidentul s-a soldat cu 48 de morţi (40 de militari şi 8 civili) şi 15 răniţi. Civilii decedaţi în acest eveniment se aflau într-un autobuz care asigura în mod curent legătura între Bucureşti şi Aeroport, ajuns în zonă exact la momentul declanşării focului fratricid.
• Asupra acestui mijloc de transport în comun, militarii din dispozitivul de apărare al aeroportului au deschis focul, presupunând (fiind sub efectul psihozei) că este folosit de securiști-terorişti”, se arată în actul de sesizare al SPM.

Distribuie Distribuie Comentarii