Câte zăcăminte avem/Totul despre gazele româneşti din Marea Neagră
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a reiterat intenţia partidului de guvernare de a modifica Legea Offshore astfel încât să fie stimulate investiţiile în Marea Neagră, modificarea urmând însă să fie făcută prin proiect parlamentar, nu prin OUG.
„Vom modifica Legea offshore în aşa fel încât să putem demara investiţiile din Marea Neagră. Dar am mai spus şi am susţinut şi acest lucru - şi colegii din coaliţia de guvernare au fost de acord - că acest lucru îl vom face în Parlament. Nu în Guvern, nu ordonanţă de urgenţă, nu proiect de lege trimis de către Guvern în Parlament, ci proiect parlamentar, pentru că îmi doresc tocmai ca să existe nu numai o majoritate guvernamentală, ci o majoritate mai largă pe acest proiect, care e un proiect major pentru România”, a declarat ministrul, relatează Adevărul .
În privinţa exploatării gazului din Marea Neagră, din Neptun Deep, şeful de la Energie a dat asigurări că anul acesta Legea offshore va fi modificată în Parlament.
„Avem un perimetru Neptun Deep, care este cea mai bogată descoperire, unde este deţinut jumătate de Petrom, companie românească deţinută la rândul ei 51% de OMV - statul român mai are 20% în Petrom - şi de către Exxon, compania americană. Compania americană Exxon doreşte să vândă, doreşte să iasă din această participaţie. Eu am spus - şi suntem în negocieri - că dacă Exxon doreşte să iasă, doresc ca compania românească Romgaz, companie deţinută 80% de statul român, să intre să preia acest 50% al Exxon. Se discută între companii, se va ajunge la ofertă, se va ajunge la negociere şi eu sunt convins că în cel mai scurt timp vom avea Romgaz ca acţionar - sau să zicem să deţină o parte de 50% din zăcământul Neptun Deep, împreună cu compania tot românească, fiindcă e o companie românească Petrom, chiar dacă este deţinută de austrieci, OMV Petrom. În paralel, se doreşte - s-a dorit de toţi investitorii din Marea Neagră - schimbarea Legii offshore în Parlament”, a explicat Virgil Popescu.
Cât ar ajuta economia dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră
Un studiu efectuat de Deloitte arată că investiţiile şi dezvoltarea pe scară largă a proiectelor upstream din Marea Neagră ar conduce fără îndoială la o creştere susţinută în economie, cu efecte directe, indirecte şi induse asupra locurilor de muncă, a veniturilor la bugetul de stat şi a producţiei de bunuri şi servicii, contribuind în mod semnificativ la bunăstarea economică a ţării, la securitatea ei energetică, precum şi la tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon.
„În plus, locurile de muncă bine plătite, care generează valoare adăugată semnificativă, precum şi dezvoltarea efectivă a proiectelor offshore vor facilita transferul de know-how şi tehnologie către România, ceea ce va conduce la dezvoltarea unui întreg ecosistem în jurul industriei offshore care, la rândul său, va spori competitivitatea la nivel naţional şi perspectivele de dezvoltare pe termen lung”, notează compania de consultanţă.
„Pe platoul continental românesc, doar o mică parte a rezervelor de hidrocarburi a fost descoperită, rezerve uriaşe rămânând încă nedescoperite”, conchide Deloitte.
Deloitte estimează că între 2018 şi 2040, dezvoltările din Marea Neagră vor fi contribuit suplimentar cu aproximativ 71,3 mld. USD la producţia de bunuri şi servicii a României şi cu locuri de muncă ce sunt echivalentul unui număr de peste 700.000 de ani muncă, multe dintre acestea remunerate peste media naţională. Mai mult, această creştere economică va fi generat venituri la bugetul de stat de aproximativ 26 mld. USD, din care peste 5,5 mld. USD sub formă de redevenţe.
Estimarea resurselor din Marea Neagră, bazată pe descoperirile anunţate
Câmpurile Lebăda Est (producţie demarată în 1987), Lebăda Vest (producţie demarată în 1993), Sinoe (producţie demarată în 1999), Pescăruş (producţie demarată în 2003) şi Delta (producţie demarată în 2009) din perimetrul XVIII ISTRIA sunt cele mai vechi descoperiri.
Împreună, au totalizat 185 de milioane de barili de ţiţei, 8 milioane de barili de condensat şi 48 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Din cauza exploatării de lungă durată, rezervele de ţiţei şi de condensat sunt aproape epuizate, în timp ce resursele de gaze naturale rămase sunt de aproximativ 6 miliarde de metri cubi, conform rapoartelor de piaţă.
În perimetrul XV MIDIA B au fost făcute două descoperiri semnificative: Doina (în 1995) şi Ana (în 2008). Resursele recuperabile totalizează 9,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
În perimetrul EX-27 MURIDAVA, explorarea a arătat cantităţi posibile de 4,85 miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 11,7 milioane de barili de ţiţei. Explorările din perimetrele EX-28 EST COBALCESCU, EX-29 EST RAPSODIA şi XV MIDIA A nu au arătat până acum nicio cantitate viabilă de hidrocarburi din punct de vedere comercial.
În 2014 a fost anunţată o mică descoperire în perimetrul XVIII ISTRIA, câmpul Marina, cu un potenţial de producţie de 1.500-2.000 bep/zi.
În octombrie 2015, companiile Lukoil, PanAtlantic şi Romgaz au anunţat, de asemenea, descoperirea pe platforma continentală a României a unui zăcământ important de gaze. Pe baza datelor seismice şi în urma analizei probelor obţinute în timpul operaţiunilor de foraj, rezultatele preliminare indică rezerve care depăşesc 30 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Infrastructura internă de transport poate asigura preluarea producţiei actuale, investiţii suplimentare fiind în derulare pentru a răspunde creşterii preconizate a volumelor extrase. Astfel, într-o primă fază, se estimează disponibilitatea unei capacităţi de transport de aproximativ 10 mld. mc pe an de gaze naturale pentru preluarea producţiei din zona Mării Negre.
Valoarea cumulată a investiţiilor în explorarea, dezvoltarea şi producţia gazelor naturale la nivel offshore a fost estimată la suma de 22,2 mld. USD, din care 15,7 mld. USD vor reprezenta CAPEX şi 6,5 mld. USD cheltuieli operaţionale (OPEX).
Din totalul investiţiilor, o pondere de 63% va fi cheltuită în economia românească (54% în cazul CAPEX şi 82% în cazul OPEX). Aceste investiţii vor susţine un număr mediu anual de 30.605 angajaţi pe întreaga perioadă, vor duce la generarea unor venituri cumulate suplimentare de 26 mld. USD la bugetul de stat, precum şi la un aport suplimentar cumulat de 71,3 mld. USD la producţia de bunuri şi servicii pe parcursul aceleiaşi perioade (2018 – 2040).
La nivel general, rezultatele arată că fiecare 1 mld. USD ce va fi cheltuit în explorarea, dezvoltarea şi producţia gazelor naturale la nivel offshore va conduce la:
• Crearea unui număr mediu anual de 2.198 locuri de muncă – normă întreagă ce vor fi menţinute între 2018 şi 2040;
• Creşterea cumulată a veniturilor la bugetul naţional cu 1,9 mld. USD între 2018 şi 2040;
• Creşterea cumulată a PIB-ului cu 3 mld. USD în perioada 2018 – 2040.
Impactul asupra ocupării forţei de muncă
În perioada 2018 – 2040, estimările indică faptul că, în proiectele offshore vor fi angrenaţi, în medie, peste 700 de angajaţi în fiecare an, pe întreaga perioadă. Aceste noi locuri de muncă vor susţine, în mod indirect, alte 22.644 de locuri de muncă oferite de furnizorii de bunuri şi servicii ai concesionarilor.
Mai mult, impactul indus de cheltuielile angajaţilor concesionarilor, dar şi a furnizorilor va conduce la susţinerea a altor 7.254 de locuri de muncă, în diverse industrii şi sectoare de activitate.
„În medie, prin proiectele offshore se vor crea 705 de locuri de muncă în , iar multiplicatorul acestor locuri de muncă este de 43, însemnând că, pe întreaga perioadă, aceste locuri de muncă directe vor susţine un număr total de 30.605 locuri de muncă în economia românească”, concluzionează Deloitte.
Impactul direct al proiectelor offshore asupra veniturilor la bugetul de stat, generat prin contribuţii fiscale, se va ridica la 11,9 mld. USD. În principal, aceste contribuţii se compun din redevenţele şi din impozitul pe profit plătite de către concesionari. Impactul indirect se va ridica la 10,4 mld. USD şi constă, în primul rând, în contribuţii la asigurările sociale, impozitul pe venit plătit de persoanele fizice şi taxele pe produse (TVA şi accize).
Adiţional, un impact indus se propagă în economie în urma cheltuielilor efectuate de către angajaţii direcţi şi angajaţii furnizorilor. Aceste contribuţii se vor ridica la 3,7 mld. USD şi reprezintă, în principal, contribuţii la asigurările sociale şi taxele pe produse (TVA şi accize).
