Câte războaie poate purta în paralel Rusia: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Rusia arată cu degetul spre toată lumea, iar oamenii lui Putin, în frunte cu fostul preşedinte Dmitri Medvedev şi cu liderul Agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, nu au ezitat să ameninţe ţări membre NATO, din România şi până în Marea Britanie. Ruşii sunt nemulţumiţi de faptul că toate aceste state susţin Ucraina şi nu o dată au ameninţat cu repercusiuni dintre cele mai dure, scrie Adevărul.ro .
Analistul militar Hari Bucur - Marcu nu crede însă că ameninţările Moscovei vor depăşi acest stadiu. În opinia sa, Rusia nu ar fi capabilă să poarte un alt război în paralel cu cel din Ucraina. Mai mult, Rusia ar fi acum vulnerabilă în faţa unui atac din altă parte, după ce Putin a trimis tot ce avea mai bun în Ucraina, inclusiv trupele care staţionau în estul ţării şi asigurau graniţele de acolo. Azi, un atac din partea unei ţări precum China sau Japonia, altfel improbabil, i-ar găsi descoperiţi pe ruşi.
Cât de periculoasă e Rusia, de fapt
„Din punct de vedere militar, nu există riscul ca Rusia să treacă la vreo acţiune militară ofensivă de invadare a altui stat din Europa. Acum, nici măcar o invadare a Moldovei nu este posibilă. Iar în ceea ce priveşte statele membre NATO ar fi cu totul alt tip de război decât ceea ce vedem în Ucraina. Ucrainenii au avut la dispoziţie numai opt ani în care să se pregătească şi s-au pregătit în stil european, euroatlantic. Le-au lipsit însă armele occidentale, pe care au început să le primească doar de când a venit Trump. Dar vă daţi seama că pentru Rusia un război cu ţările membre NATO ar fi totuşi altceva, iar şansele ruşilor ar fi undeva la zero. Deci nu se pune problema că am putea asista la încă o Ucraina. Dacă ar fi să mai invadeze alte ţări, ruşii s-ar îndrepta eventual spre Asia Centrală, dar acum nici măcar de asta nu e cazul”, spune Marcu.
România este în acest moment în siguranţă, la fel ca toate ţările NATO. Deşi ruşii ameninţă Estul continentului, nu au niciun argument, adaugă analistul. „Ruşii nu au pe unde şi nici cu ce să atace. De pe mare cu ce să atace? Cu ce nave le-au mai rămas pe acolo şi le ascund după Insula Şerpilor să nu le lovească ucrainenii? Nu văd cum ar putea să ameninţe România sau alte ţări din flancul estic”, explică el.
Nici ameninţările cu folosirea armelor nucleare nu vor fi puse în practică vreodată, crede Hari Bucur-Marcu.
„Dacă voia, Putin putea folosi arma nucleară din prima zi şi apoi să declanşeze războiul generalizat nuclear şi să se termine cu civilizaţia umană pe Pământ. Nu a făcut-o. De ce să facem noi ca şi în povestea cu drobul de sare. Da, e adevărat că există descurajare nucleară în sensul în care nimeni nu vrea să supere o putere nucleară care ar putea apela la armamentul său nuclear, mai ales Rusia care are armele capabile să distrugă întreaga planetă fără niciun fel de problemă. Întrebarea este de ce ar face-o, pentru că automat ar fi distrusă şi Rusia”.
Nu e timpul negocierilor
După aproape cinci luni de război, negocierile de pace dintre cele două părţi sunt ca şi inexistente. Asta deşi în primele săptămâni, delegaţii ale celor două ţări s-au întâlnit şi au purtat câteva discuţii. Acum, spune Hari Bucur Marcu, nimeni nu se gândeşte la negocieri.
„Fazele sunt foarte clare. Unu este oprirea focului. În momentul de faţă nu vor ruşii să oprească focul sub nicio formă pentru că nu şi-au atins obiectivele. Ei vor face asta doar dacă vor reuşi să mai ia o parte din teritoriul Ucrainei şi să zică că este al lor. Ori asta nu se poate. A doua, din punct de vedere politic, după 9 mai, asta este intenţia lor, să radă de pe faţă pământului Ucraina. Ei şi-ar dori ca ucrainenii să nu mai aibă niciun loc în lume, iar asta înseamnă distrugere în continuare. De ce s-ar opri dacă vor să-şi distrugă duşmanul? Ori, dacă nu se opreşte focul nu se poate face niciun fel de negociere. Tipul asta de negociere de teritorii contra pace merge în Orientul Mijlociu unde a fost practicat fără succes, nu e o normă internaţională treaba asta. În contextul actual este inacceptabil ca cineva să recunoască un acord de pace în care Ucraina ar fi nevoită să cedeze teritorii că să fie lăsată în pace”, a concluzionat expertul.
În atare situaţie, războiul va mai dura luni bune, dacă nu cumva chiar ani. Asta şi pentru că, deşi unii analişti spuneau că Rusia este deja epuizată, în realitate lucrurile nu stau deloc aşa. Armata rusă nu duce lipsă de muniţie şi chiar dacă ţara începe să fie afectată de sancţiuni, dispune încă de mijloace pentru a purta un război greu şi de lungă durată.
„Când e vorba de muniţie, de artilerie, bănuiesc că ruşii pot să regenereze ani de zile muniţia de artilerie. Până când nu le distrugi fabricile de muniţie nu ai ce să le faci, ori asta e greu pentru ucraineni”, mai spune Hari Bucur-Marcu.
Nici speranţele Occidentului că ruşii vor da înapoi din cauza pierderilor suferite pe câmpul de luptă sau din cauza sancţiunilor nu sunt întemeiate, crede analistul.
Cât îşi mai permite Putin războiul din Ucraina
Pe de altă parte, Marcu a răspuns şi la întrebarea cât ar mai putea Rusia să continue acest război. În opinia sa, deşi are probleme economice, Rusia dispune de suficientă muniţie şi poate continua ostilităţile fără să-şi epuizeze resursele.
„Pe ruşi nu îi interesează pierderile. Ăsta este eroismul, în opinia lor, ei spun că luptă pentru patria-mamă. E un comentariu greu de înţeles. Mentalitatea rusului este cea de supunere faţă de conducătorii lor. A, că mai moare câte unul dintre ei, asta este! Nimeni nu se aşteaptă la vreo revigorare a vreunui patriotism rusesc anti Putin. Să fim serioşi nu sunt condiţii pentru aşa ceva. Nici de schimbare politică, nici de mişcare de mase de oameni care sunt împotriva războiului. Până şi în America mişcările anti război în anii 70 au apărut la ani de zile după ce începuse războiul din Vietnam. Nu au apărut imediat, la câteva luni de zile. Iar noi suntem totuşi în patru luni de zile de război, a cincea lună acum. Realist, nu sunt condiţii de a prefigura vreo încetare a războiului sub presiune populară din partea populaţiei sau naţiunii ruse”, subliniază Hari Bucur-Marcu.
Nici sancţiunile, în actuala formă, nu îi obligă pe ruşi să dea înapoi. Din acest motiv, Hari Bucur-Marcu consideră că sancţiunile ar trebui să fie mult mai dure şi să izoleze practic Rusia, până la sufocare.
„Sancţiunile au fost date cu scopul de a provoca pierderi economiei Rusiei şi de a-i determina să-şi schimbe opţiunile. Sigur, în subsidiar, toată lumea se aşteaptă ca efecte colaterale ale sancţiunilor să fie şi deznădejdea populaţiei. Doar că în realitate ruşii o duc oricum rău, nu e ca şi cum acum începe să le meargă rău pentru că sunt sancţionaţi. Mai repede au probleme occidentalii, pentru că aceste măsuri au un cost economic şi pentru cei care le-au dat. Însă chiar şi aşa, trebuie mers înainte şi merită făcut orice în acest sens. După părerea mea, Occidentul a făcut până acum prea puţine pentru Ucraina”, a încheiat Marcu.
