Peste 70% dintre vârstnici pot dezvolta cataractă, însă o statistică arată că boala apare și la tineri. Vestea bună este că cea mai modernă tehnică de operație a cataractei este laserul.

„Cataracta este boala în care cristalinul se transformă cu timpul ca într-un geam mat, se opacifiază, astfel încât pacientul sesizează o scădere a calității vederii, va vedea din ce în ce mai mult în ceață, va vedea uneori imagini dublate“, așa definește cataracta medicul oftalmolog Bogdan Galan.

Există o percepție generală asupra faptului că această boală poate apărea pe măsură ce îmbătrânim, medicii însă trag un semnal de alarmă și spun că pot exista și alte cauze care pot duce la cataractă.

„Principala cauză este vârsta. Cu toții vom face o cataractă, cei mai mulți după vârsta de 60 de ani. Dar există și alte motive. De exemplu, există unele boli care ne fac să dezvoltăm cataracta mai repede, cum ar fi diabetul. Există anumite tratamente pe care le facem pentru anumite patologii, cum ar fi tratamentele cu antiinflamatorii steroidiene, care, la fel, pot genera o cataractă. Există anumite boli genetice care se asociază cu o cataractă ce apare mult mai devreme, cum ar fi Sindromul Down“, spune medicul Bogdan Galan pentru „Weekend Adevărul“.

Potrivit acestuia, putem vorbi și de anumiți factori de risc în ceea ce privește apariția cataractei. Principalul factor de risc dovedit este radiația ultravioletă. De aceea este foarte important să ne protejăm purtând ochelari de soare care să aibă un certificat, care să ne confirme, într-adevăr, că ne protejează.

De-a lungul timpului, s-a demonstrat și faptul că fumatul este asociat cu o creștere a incidenței cataractei. „Pentru cataracta nucleară, fumatul s-a dovedit că dublează șansa de a dezvolta o cataractă. Pentru cataracta subcapsulară posterioară, va crește șansa de apariție de trei ori“, completează medicul oftalmolog din Iași.

Cataracta la copii

În ultimii ani s-a observat o scădere a vârstei pacienților care se operează. „Când am început rezidențiatul, vârsta celor care aveau nevoie de operație era de 70-80 de ani, astăzi mulți dintre pacienți au sub 65 de ani, fără alte patologii“, mai spune dr. Bogdan Galan.

Mai mult decât atât, sunt înregistrate cazuri de cataractă și în rândul copiilor.

„Există, din păcate, și copii care se nasc cu cataractă. Există copii care pot avea o cataractă în urma unui traumatism. Pot spune chiar că traumatismele sunt poate printre cele mai frecvente cauze la copii. Și, la fel, există aceste cauze medicale, tratamente, care pot genera și cataracta“, mai arată dr. Bogdan Galan.

În cazul copiilor care se nasc cu o cataractă congenitală, se impune o operație urgentă, pentru a putea fi restabilită funcția vizuală. În rest, se impune o operație atunci când cataracta produce o scădere de vedere semnificativă.

„Intervenția se poate amâna, de exemplu, în cazul unui copil care vede 70-80% și până la câțiva ani“, ne spune medicul ieşean. Se încearcă, astfel, păstrarea unui echilibru între vârsta copilului și defectul vizual.

Simptomele care ar trebui să ridice semne de întrebare

Cea mai mare parte a pacienților diagnosticați cu cataractă descriu o vedere în ceață, o vedere care se degradează progresiv. Alți pacienți, însă, descriu tulburări ale vederii nocturne: farurile sau sursele de lumină nu mai apar ca surse punctiforme, ci au anumite halouri în jurul lor. Alteori, apar niște steluțe în jurul becurilor de pe stradă sau a farurilor de la mașini. Iar semnele nu se opresc aici, spune medicul Bogdan Galan.

„Uneori, pacienții descriu o dedublare a imaginii, ca o imagine-fantomă care apare lângă imaginea obiectului la care privesc. Alteori, pacienții descriu o scădere a contrastului, li se pare că nu au suficientă lumină în jurul lor, pentru că printr-un cristalin opacifiat lumina va fi transmisă mult mai puțin“, arată oftalmologul.

Un singur tratament

Boala poate fi diagnosticată foarte ușor în cadrul unui consult oftalmologic de rutină. Odată stabilit diagnosticul, pot fi realizate și alte teste care să stabilească gradul de avansare a cataractei.

Există însă un singur tratament, cel chirurgical, prin care cristalinul natural opacifiat este înlocuit cu unul artificial. Vestea bună, spun specialiștii, este că există, în momentul de față, posibilitatea ca această operație să fie realizată cu un laser, care poate efectua primii pași ai operației fără să taie ochiul. Laserul lucrează, practic, din exteriorul globului ocular, decupează capsula cristalinului, fragmentează cristalinul și la final face inciziile corneene.

„Firește că este nevoie să intrăm în interiorul ochiului, să absorbim resturile de cristalin, dar acest laser ne ajută să reducem manipularea în interiorul ochiului, ne ajută să reducem timpul și substanțele pe care le introducem în interiorul ochiului. Și, automat, vine cu un plus de precizie, un plus de siguranță pentru pacienții noștri“, explică medicul primar oftalmolog.

Avantajele operației cu laser sunt multiple: timp operator mai scurt, cicatrizare rapidă, risc scăzut de infecții postoperatorii. Dacă pacientul nu are alte afecțiuni oculare, își poate recăpăta treptat vederea la 24 de ore după intervenție, iar în câteva zile va avea o vedere foarte bună.

Sindromul ochiului uscat

Medicul Bogdan Galan ne-a vorbit și despre sindromul de ochi uscat, care nu este doar un disconfort, ci este o adevărată afecțiune.

„Lacrimile noastre au multe roluri. În primul rând, de a proteja suprafața oculară. În al doilea rând, reprezintă prima lentilă a ochiului, pentru că imaginea se formează prin cornee, iar corneea are acest film lacrimal la suprafață. Mișcările noastre de clipit vor întinde la fiecare 10-12 secunde o nouă lamă de film lacrimal pe suprafața ochiului“.

Astfel, indiferent dacă din punct de vedere cantitativ vor avea mai puține lacrimi sau calitativ lacrimile se evaporă mai repede decât ar trebui, vom avea un disconfort.

Calculatorul și aerul condiționat

O formă ușoară de ochi uscat au toți cei care stau mult timp în fața calculatorului. Asta pentru că atunci când suntem atenți, mai ales când suntem obosiți, avem tendința de a clipi mai rar.

„Totodată, când stăm într-un mediu uscat, cu o circulație permanentă de aer condiționat, această circulație va grăbi evaporarea lacrimilor și, sigur, va produce un sindrom de ochi uscat. De aceea este foarte important să avem grijă la condițiile în care muncim. De exemplu, este foarte important să poziționăm ecranul calculatorului undeva sub nivelul ochilor noștri“, explică oftalmologul.

Potrivit acestuia, este bine să fim atenți și la umiditatea aerului din camera în care lucrăm sau dormim. „Dacă suferim de ochi uscat, este bine să folosim suplimente nutritive cu Omega 3. Personal, pentru confortul meu, folosesc lacrimi artificiale la drum lung sau când sunt în avion, pentru că vorbim despre spații închise unde este o circulație foarte puternică a aerului, care usucă suprafața oculară“, mai spune medicul.

Orice activitate care vine cu o concentrare în plus ne face să clipim mai rar și să înregistrăm un disconfort. În condițiile unui sindrom de ochi uscat minor, vom putea rezolva problema doar cu niște lacrimi artificiale, completând ceea ce organismul nostru nu mai secretă cu aceeași calitate și în aceeași cantitate. În cazul unui sindrom mai avansat, există tratamente specifice fiecărui caz în parte.