Fructele și legumele comercializate în supermarketuri, magazine de cartier și piețe, controlate de DSVSA, s-a dovedit că nu sunt chiar lipsite de risc, chiar dacă reziduurile de pesticide și fungicide sunt în limite legale.

Controalele desfășurate de către DVSA Olt în cursul lunii august în magazine și piețe, finalizate cu prelevarea de probe, au arătat că l egumele și fructele comercializate nu sunt 100% „curate”. Din 44 probe analizate, la un număr de 10 probe au fost detectate reziduuri de pesticide (sub limita maximă admisă), cele mai multe la lămâi și grapefruit.

„Reziduurile de pesticide întâlnite în legume si fructe sunt, în special: azoxitrobin, tiabendazol, acetamiprid etc. Reziduurile de pesticide detectate în legume si fructe provin, în special, de la tratamentele cu fungicide, urmate de cele cu ierbicide.

În urma analizării acestora, nu au fost rezultate neconforme, respectiv depășiri ale limitelor maxime admise ale reziduurilor de pesticide, toate valorile obținute au fost sub limitele maxime admise prevăzute de Reg. (CE) 396/2005”, a transmis DSVSA Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.

Legumele și fructele testate au provenit atât din import (Turcia, Egipt, Polonia, Africa de Sud, Serbia, Grecia, Albania, Peru, Ecuador, Macedonia), cât și din producție autohtonă (19 probe au fost recoltate în cadrul programelor de autocontrol).

Faptul că reziduurile depistate în anumite produse sunt în limite legale nu ar trebui să ne liniștească, spun în schimb medicii, pentru că aproape sigur nu consumăm un singur produs care are astfel de substanțe, iar efectul cumulativ reprezintă risc important pentru sănătate.

Mulți dintre consumatori au simțit, de altfel, pe propria piele efectul substanțelor folosite pentru tratamente de tot felul. Unii au ajuns chiar la Urgențe, acolo unde, în special pe timpul verii, astfel de prezentări nu sunt deloc excepții.

„Au venit cu vărsături, cu crampe, scaune diareice”

Cele mai multe evenimente nedorite se petrec de obicei la debutul sezonului cald, atunci când și pe piață apar primele fructe și legume și există suspiciunea că, pentru a câștiga „timpurietate” producătorii folosesc substanțe care forțează maturarea.

„Am găsit destul de mulți pacienți în Urgență care ajung cu simptome gastrointestinale după consumul anumitor produse din piață. Toată vara am avut după ce au consumat lubeniță. Au venit cu vărsături, cu crampe, scaune diareice și sindroame de deshidratare. Iarăși, după ce au consumat căpșuni, cu aceeași simptomatologie și cu erupții cutanate”, spune medicul Antoaneta Bucur, șefa secției Interne din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina.

Investigând motivele care ar fi putut să ducă la alterarea stării de sănătate, medicii au aflat că pacienții au folosit nou în alimentație, în perioada respectivă, anumite fructe și legume.

„Noi cu asta ne confruntăm cel mai des, cu simptomatologia gastrointestinală: greață, vărsături, diaree, crampe abdominale, cefalee, oboseală, transpirații, cu astfel de simptome ajung la noi. Și cu reacții alergice cutanate, se umplu de bube”, completează medicul.

Astfel de reacții pot să apară și la cantități mici de substanță reziduală, în funcție de sensibilitatea individuală. Sau pot să nu apară deloc la scurt timp de la consum, în schimb în urma unui consum pe termen îndelungat să se vadă efectele în timp, spune medicul.

„Și hormonii pe care îi luăm din anumite alimente, de exemplu. Nu le vedem efectele imediat, le vedem în ani, cel mai mult în creșterea copiilor noștri. Fetițele de clasa a IV-a arată ca și cele de clasa a VIII-a. Sunt lucruri pe care le vedem pe timp îndelungat”, adaugă dr. Bucur.

Apariția cancerelor, în special cele din sfera gastro-intestinală, depistate mult mai frecvent decât cu 20 de ani în urmă, constituie un alt semnal de alarmă și au legătură cu alimentația, fie că vorbim de legume și fructe tratate excesiv, fie de produse ultraprocesate care și acestea au din plin substanțe care se dovedesc nocive prin efectul cumulativ.

„Cancere de stomac, cancere de colon, care nu au nicio legătură cu statusul ereditar al pacientului. Din familie nimeni n-a avut, are el. Și asta este o consecință destul de des întâlnită. Le găsești și nu știi de ce să le legi”, mai spune medicul.

Cum putem limita efectele nedorite

Știind că fructele și legumele au un risc crescut de a fi tratate cu produse care ne pot afecta sănătatea, ar trebui să devină prioritar să ne interesăm de proveniența acestora. Să căutăm furnizori de încredere, eventual recomandați de persoane de încredere dacă nu-i cunoaștem personal, dacă ne-am decis să achiziționăm de la producători locali, iar asta pentru că instituțiile abilitate testează în continuare extrem de puține produse. În supermarket, unde produsele, cel puțin teoretic, sunt mai frecvent testate decât în piață, să căutăm produse de proveniență UE , pentru că regulile care trebuie respectate în spațiul european sunt mult mai stricte decât în țările non-UE (în statele non-UE încă se folosesc legal anumite produse fitosanitare retrase în UE).

Un gest aparent banal poate fi de asemenea de mare ajutor: spălarea fructelor și legumelor cu apă din abundență.

„Acolo unde ne permite, să le luăm coaja, pentru că toxicul se găsește în proporție de 70-90% în stratul exterior, în coajă. Merele le decojim, perele le decojim, nu le mai mâncăm cu coajă”, a explicat medicul Antoaneta Bucur. Produsele specializate care se vând inclusiv la standul de legume-fructe pentru a fi folosite pentru spălarea acestor produse sunt prea puțin eficiente, mai spune medicul.

Un sfat pe care medicii de asemenea ni-l dau este acela de a opta pentru produse de sezon, aduse din ferme cât mai apropiate de locul de comercializare, fiind evident că produsele care traversează mări și țări au nevoie de mai multe tratamente pentru a rezista transportului și depozitării.