Numeroși analiști militari din Occident avertizează că țările europene care și-au donat armele Ucrainei ar putea fi vulnerabile în cazul unui ipotetic atac al Rusiei. Într-un interviu pentru „Adevărul”, generalul (r) Dan Grecu vine cu lămuriri în acest caz.

Mai multe țări din Europa ar putea fi vulnerabile în cazul unui atac dinspre Răsărit, atrag atenția mai mulți politologi și analiști militari. Avertismentul vine după ce rând pe rând, oficiali importanți din cele mai importante armate europene, cele din Franța, Marea Britanie și Germania, au avertizat că nu ar face față în cazul unui ipotetic război. Asta deși primele două dețin și arme nucleare și ar putea astfel descuraja din fașă orice adversar.

Europa nu e deloc pregătită

Astfel, mai mulți ofițeri de rang superior i-ar fi atras atenția lui Macron, după declarațiile sale privind o posibilă implicare franceză în Ucraina, că „armata franceză ar fi o armată de majorete” în cazul unei confruntări cu cea rusă.”

Peste Canalul Mânecii, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a fost și mai dur și a avertizat că Marea Britanie nu e capabilă să trimită la război nici măcar o divizie de 10.000 de militari, potrivit The Times. Iar lucrurile nu stau mai bine nici în cazul celei de-a treia forțe militare a Europei, Germania.

Recent, șeful de stat major al armatei germane, Carsten Breuer, a subliniat că țara sa nu e pregătită de război și că ar avea nevoie de cel puțin cinci ani și de o reformă militară pentru a fi capabilă să se apere în fața Rusiei, a scris Die Welt.

Și asta nu e tot. Analiștii militari occidentali au remarcat faptul că țările europene nu au reușit să trimită suficient armament Ucrainei. Iar acest lucru s-a întâmplat nu pentru că europenii ar fi abandonat Ucraina, ci pentru că - așa cum susține expertul militar Sean Bell depozitele de armament sunt aproape goale, iar industria de apărare produce cantități limitate .

În schimb, potrivit Europa Liberă, fabricile de armament și muniție din Federația Rusă au producții record, iar vestea proastă e că produc muniție de trei ori mai repede decât UE și SUA și au pe front de șapte ori mai multă decât Ucraina.

Recent, Danemarca a anunțat că își va dona întreaga artilerie Ucrainei, iar alte țări iau în considerare gesturi similare. În tot acest context, reputatul analist britanic Sean Bell a avertizat deja că fiecare armă donată Ucrainei a crescut riscul de securitate națională pentru țările donatoare. În tot acest timp, armata ucraineană e în corzii, iar armata rusă câştigă teren și ar putea în curând să spargă frontul.

Generalul român decorat de americani are cuvântul

„Adevărul” a vrut să afle și opinia unui expert român și a apelat la generalul (r) Dan Grecu . Fin analist militar și cu o experiență incontestabilă, generalul Dan Grecu are studii în Canada, Belgia și Italia și e doctor în științe militare și informații. A fost șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American pentru operațiile din Irak și Afganistan, dar și observator militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan.

De adăugat și că generalul Dan Grecu are numeroase medalii naționale și internaționale, iar dintre ultimele sunt de amintit Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și Medalia NATO pentru operații ,,non article five”.

„Fenomenul este real și explicabil”

„Fenomenul este real și explicabil. În special după căderea Zidului Berlinului și desființarea Tratatului de la Varșovia, la nivelul întregului continent s-a trecut la o reformă a forțelor armate concretizată în reducerea efectivelor și transformarea armatelor din armate de masă în armate de profesioniști, diminuarea numărului de unități luptătoare și implicit a necesităților de asigurare cu armamente și muniții”, spune generalul.

În același timp, producția industrială dedicată apărării s-a redus cantitativ, aspectele calitative devenind prioritare în statele dezvoltate, în timp ce multe dintre noile democrații au renunțat, uneori de bună voie, la industria proprie în folosul importurilor de echipamente mai sofisticate, mai adaugă el.

„La fel s-a întâmplat cu nivelul stocurilor. Izbucnirea războiului din Ucraina a pus statele europene într-o mare dilemă: pe de o parte determinarea de a ajuta statul agresat de o Federație Rusă devenită tot mai belicoasă, o adevărată provocare la adresa securității internaționale, iar pe de altă parte resursele limitate avute la dispoziție, astfel încât ajutorul acordat Ucrainei să nu pericliteze propria securitate”, mai spune generalul Grecu.

El a explicat și cum au încercat să se descurce țările europene din cadrul NATO.

„În ce privește statele foste membre ale Tratatului de la Varșovia, practic, acestea au pus la dispoziția Ucrainei cam tot ceea ce au avut de fabricație sovietică sau de fabricație autohtonă după standardele sovietice: avioane MIG-29, tancuri T-72 și T-64, transportoare și mașini de luptă ale infanteriei, întreaga gamă de piese de artilerie cal. 122 – 152 mm și muniția aferentă etc. Foarte multe dintre acestea însă erau fie în stare de conservare ca urmare a înlocuirii lor cu echipamente standard NATO, fie urmau să fie înlocuite în scurt timp din aceleași considerente”, susține generalul.

Arme vechi, dar și „ultimul răcnet” pentru Ucraina

Aici el dă ca exemplu afluxul de avioane MIG-29 a venit din statele est-europene care între timp își înlocuiseră flotele cu avioanele F-16.

„Oarecum la fel s-a întâmplat și în cazul statelor occidentale, marea majoritate a echipamentelor donate se înscriu în aceleași caracteristici. Adică tancurile Leopard 2 donate sunt varianta A1 sau A2, pentru că statele donatoarea trecuseră la A4. Inclusiv oferirea de avioane F-16 pe care ucrainenii le așteaptă cu atâta ardoare, provine din state care au început procesul de înlocuirea a F-16 cu avioanele de generația a V-a, F-35”, arată generalul Grecu.

Totuși, ucrainenii au primit și multe arme de generație nouă, iar țările NATO au făcut eforturi serioase pentru a ajuta Kievul.

„Bineînțeles că exemplele de mai sus nu vor să insinueze că ucrainenii nu au primit echipamente bune. Din contră, sistemele de lovire HIMARS sau ATACMS, sistemele antiaeriene Patriot sau Iris-T, tancurile Abrams sau Chalenger, mașinile de luptă Bradley sau Stryker sau rachetele antitanc Javelin sunt printre cele mai performante din lume, drept dovadă efectele din câmpul de luptă”, completează el.

Și totuși, nu a fost suficient pentru ca Ucraina să poată să câștige războiul sau măcar să recâștige teritorii semnificative.

„În toate situațiile însă se pun două probleme esențiale: numărul în raport cu cele ale adversarului și asigurarea mentenanței unui adevărat mozaic de echipamente, fiecare cu particularitățile sale”, punctează el.

NATO e superioară oricărui ipotetic inamic

Totuși, generalul Dan Grecu nu crede că țările din NATO au rămas în totalitate fără muniție sau că ar fi expuse unui atac dinspre Răsărit. Și este și normal ca aceste țări să-și păstreze arme și muniție pentru a-și asigura securitatea, atâta timp cât istoria a dovedit-o de atâtea ori că în politică nu există niciodată certitudini.

„Statele NATO nu au ajuns în situația de a nu mai avea armament și muniții, dar în condițiile în care industriile autohtone au o anumită capacitate de reînnoire a stocurilor, este normal ca fiecare să fie preocupat în primul rând de asigurarea celor necesare propriei armate și abia ulterior să stabilească posibilitățile de a furniza ajutor și unui terț, în cazul acesta Ucrainei.”

Niciunul din statele NATO nu a trecut la o adevărată producție de război, fiecare încearcă în limita și în funcție de propriile capabilități de producție să disponibilizeze cât mai multe resurse, mai spune el.

„Procesul nu este însă unul ușor, cel mai bun exemplu oferindu-l chiar decizia UE de oferi câte un milion de lovituri cal.155 mm în anul 2023 și 2024, în primul an reușindu-se livrarea a doar jumătate din cantitatea promisă. Dacă la aceasta mai adăugăm și greutățile de aprobare a fondurilor pentru Ucraina atât în Congresul SUA, cât și în Consiliul UE, ne dăm seama asupra sensibilității acestui subiect”, e mesajul său.

Chiar și așa, NATO este și va rămâne superioară Federației Ruse, iar un atac asupra unui stat membru al Alianței este improbabil. Teoretic, o posibilă coaliție formată din Rusia, Iran și Coreea de Nord ar pune probleme serioase NATO. Fără China, însă, situația ar fi gestionabilă.

„NATO, în general, nu este vulnerabil în fața Rusiei. Dacă încă din toamna anului 2022 Rusia a trecut în materie de armamente și muniții la producția de război, nu înseamnă însă și că ar avea o superioritate asupra Alianței care, la rândul ei, are capacități net superioare de producție, atât numeric, cât și calitativ. Este adevărat că o coaliție de genul celei menționate de dumneavoastră este deosebit de periculoasă, dar dacă dăm China afară din ecuație, această coaliție chiar există împotriva Ucrainei și Ucraina rezistă”, încheie generalul Dan Grecu.