Europenii ar fi dispuși să trimită în Ucraina trupe de menținere a păcii, dar cer Americii să le asigure garanțiile. Planul struțo-cămilă ale europenilor nu i-a convins pe experții contactați de „Adevărul”, dar reprezintă o bază de începere a discuțiilor serioase.

Europenii ar fi întocmit un plan cu adevărat struțo-cămilă, pentru Ucraina. Planul destinat să ofere garanții de securitate pentru Ucraina pornește de la ideea unor trupe europene dislocate în Ucraina, dar nu în estul țării, acolo unde ciocnirile ruso-ucrainene sunt cu adevărat violente. Mai mult, deși planul e menit să ofere garanții de securitate ucrainenilor, europenii cer la rândul lor garanții din partea SUA!

Un plan complicat

Întreg planul a fost dezvăluit de Larisa Brown, editor The Times pe zona de apărare. Potrivit expertei, europenii ar fi dispuși să trimită mai puțin de 30.000 de militari. Cel mai probabil, trupele ar fi formate din militari francezi, britanici și spanioli. Adică din singurele țări care și-au dat acordul de principiu să participe cu trupe ca parte a unor garanții de securitate pentru Ucraina, după ce Kievul va semna cel puțin un armistițiu cu Rusia.

Potrivit expertei britanice, trupele ar urma să fie dislocate în orașe cheie, porturi și locuri de infrastructură națională critică din Ucraina, însă nu așa cum ar fi fost de așteptat în estul țării, acolo unde ar trebui, teoretic, forțe tampon între armata rusă și cea ucraineană, pentru a se asigura că viitorul armistițiu va fi respectat de ambele părți.

Nu în ultimul rând, planul mai prevede monitorizarea tehnică a frontierei, inclusiv avioane de informații, supraveghere și recunoaștere, colectare de informații, sateliți în spațiu și drone, precum și protejarea spațiului aerian ucrainean. Avioanele americane din România și Polonia ar fi cele mai importante în această ecuație și ar urma să intervină, în caz de necesitate. Asta deși europenii s-au întâlnit la începutul săptămânii la Paris, pentru a găsi soluții de a sprijini Ucraina singuri, în condițiile în care SUA ar renunța să mai ajute Kievul. Problema este că europenii, dincolo de declarațiile ambițioase, au ajuns la concluzia că nu pot susține singuri Ucraina.

Și din acest motiv, președintele francez Emmanuel Macron, alături de premierul britanic, Keir Starmer, se vor deplasa săptămâna viitoare la Washington, la începutul săptămânii viitoare. Cei doi lideri europeni vor încerca să ajungă la un numitor comun cu Donald Trump și să obțină promisiunea că SUA vor susține planurile europenilor privind rezolvarea războiului din Ucraina.

„Sunt mai degrabă sceptic”

„Adevărul” a discutat despre acest plan cu generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor român, și cu expertul în securitate Hari Bucur Marcu.

Generalul (r) Dan Grecu a fost decorat atât de americani, cât și de NATO și ONU. Mai exact, după misiunile sale în Irak, Afganistan, Etiopia și Eritreea, el a fost decorat cu Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații ,,non article five”. Actualmente președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul Grecu este rezervat în privința ultimului plan al europenilor, însă spune că „este bine că se caută de pe acum soluții”.

„Eu sunt mai degrabă sceptic în privința acestui plan al europenilor. Întâi de toate, ei vor trebui să-i convingă pe ruși să le accepte planul. Apoi – sau în același timp - să-i convingă pe americani să le asigure garanții. Sunt mulți de dacă, aș spune că e prematur să facem speculații cu privire la acest plan”, spune generalul.

El amintește și că Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților, într-o primă fază, nu mai puțin de 200.000 de militari pentru a garanta securitatea Ucrainei.

„Sincer, 30.000 de militari pare mult prea puțin. Să nu uităm că Zelenski le-a cerut aliaților 200.000 de militari. Acum s-a mai potolit, le cere 150.000 de oameni. Dar cred că suntem încă departe de o concluzie. Plus să nu uităm că rușii au respins categoric trupe din țări NATO la graniță. Vor fi multe de negociat și de discutat până să se bată palma. De aici aș porni toată discuția. Apoi, acolo trebuie un plan. Acum, este evident că încă se bat acolo intersele americane, cele ruse și cele europene”, e opinia generalului.

Cine va plăti tot?

Nu în ultimul rând, va fi de văzut de unde vor veni banii necesari pentru susținerea acestor trupe. În discuție ar fi din nou multe miliarde de euro, bani necesari pentru întreținerea unui număr atât de mare de militari și pentru întreaga logistică, una extrem de importantă.

„Nu în ultimul rând, vă dați seama ce logistică va fi necesară acolo. Vor fi necesari și mai mulți bani, mai multe miliarde de euro, iar cineva va trebui să plătească întreținerea acelor trupe. Și vă dați seama ce înseamnă logistica. Să vedem însă ce se va decide mai încolo, dacă și cum se va ajunge la un numitor comun”, adaugă generalul Dan Grecu.

Hari Bucur Marcu este expert internațional în probleme de politici de apărare națională, instituționalizarea sectorului de securitate și apărare națională, reforma sectorului de securitate. Între 1990 și 2003 a fost printre experții implicați în aspecte esențiale ale reformei Armatei României, cu deosebire în relația cu NATO și a lucrat nemijlocit în structurile Alianței ca șef de secție învățământ și instrucție. Nu în ultimul rând, a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate, consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.

Prea devreme pentru trupe străine în Ucraina

Hari Bucur Marcu spune că este vorba despre un plan care trebuie perfecționat. În opinia sa, discuțiile sunt utile, însă vor rămâne în acest stadiu până când negocierile dintre Trump și Putin, respectiv negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina vor da rezultate.

„Zelenski și-ar dori forțe europene, euroatlantice, cum vreți să le ziceți, ca să lupte alături de el pentru a-i învinge pe ruși. Americanii, în replică, au anunțat că scopul lor e să oprească acest război, nu să intre direct în el. Mesajul lor e clar: nu discutăm cine câștigă războiul și cine-l pierde, pur și simplu vrem să se oprească”, explică Hari Bucur Marcu.

Ulterior, după ce se va ajunge la un rezultat concret la negocieri, discuțiile vor continua, iar foarte posibil vor fi discutate și alte planuri.

„După oprirea războiului, cu siguranță, nefiind vorba de o victorie de nicio parte, va trebui ca forțele să se separe, iar între ele să se interpună o forță de menținere a păcii. E puțin probabil ca rușii să fie de acord să se retragă în Rusia la o distanță atât cât bat tunurile lor, de granița cu Ucraina. Dar vor fi separări de forțe în care nu va trebui Ucraina să cedeze mai mult teritoriul decât a cedat până acum. Așa că finalmente va fi o zonă din aceasta demilitarizată pe teritoriul Ucrainiei”, adaugă expertul.

În ce privește actualul plan despre care a scris presa britanică, Hari Bucur Marcu spune că e mult prea devreme pentru a spune dacă este suficient de bun. „Nimeni nu-și trimite forțe de menținere a păcii dacă nu toate părțile din conflict sunt de acord cu el. Se fac protocoale, se discută totul în detaliu și se stabilește statutul forțelor, deci lucrurile astea trebuie foarte amănunțit discutate. Deocamdată nu s-a ajuns cu discuțiile până acolo. Discuțiile între ruși și americani sunt foarte clare în momentul de față, iar ceea ce e cel mai important pentru ei este să se stabilească viitoarele condiții pentru reluarea unor relații cordiale, neostile. Respectiv despre asigurarea ambasadelor și la Moscova și la Washington D.C. cu suficient personal astfel încât să se poată discuta diferite aspecte tehnice bilateral fără să fie nevoie de întâlniri. Se discută despre principiile pe care se vor baza relațiilor între americani și ruși, în perioada aceasta de negocieri, dar și după. Până acum nu s-a discutat nimic despre condițiile pe care le-ar pune unul sau altul, despre eventuale precondiții. Și este mult prea devreme”, explică el.

Totul depinde de Trump și de Putin

În opinia lui Hari Bucur Marcu, primul pas serios va fi stabilirea unei întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin.

„Vă dați seama că la asemenea întâlnire Zelenski sau oricine altcineva nu are ce căuta. Efectiv se discută numai între cei doi, Trump și Putin, dar întâlnirea trebuie să se încheie cu un acord, cu un document, cu o înțelegere, cu o declarație cel puțin din care să rezulte care este pasul următor. Și dacă după acea întâlnire Putin oprește războiul, iar lucrurile vor intra pe ultima sută de metri și vor fi și negocierile directe cu Ucraina, pentru a se stabili care sunt condițiile dintre ele, ce concesii face fiecare și alte detalii”, mai afirmă Hari Bucur Marcu.

În ce privește faptul că britanicii vorbesc despre 30.000 de militari europeni care ar putea fi trimiși în Ucraina, Hari Bucur Marcu crede că numărul acestora ar putea fi mai mare.

„S-ar putea să fie mai mulți, în condițiile în care va fi nevoie de o supraveghere strictă. Aceste forțe vor urmări îndeaproape ce face fiecare tabără, pentru a evita noi confruntări. La modul ideal, zona demilitarizată ar fi una largă, iar europenii ar trebui să se asigure că nu există niciun batalion la mai puțin de 250 de kilometri de trupele ucrainene. Și, ca urmare, rușii și ucrainenii ar trebui trebui să permită inspecții, controale inopinate în toate garnizoanele și în toate cazărmile de pe suprafața asta. Vor fi foarte multe detalii tehnice, dar care au o importanță majoră. Numai că, încă o dată, până la întâlnirea bilaterală Putin-Trump, care ar fi urmată imediat de o întâlnire Trump-Zelenski, iar apoi de una Zelenski-Putin, mai sunt multe de rezolvat și multe detalii de pus la punct”, încheie Hari Bucur Marcu.