Cafeaua decofeinizată , o alternativă populară pentru cei care doresc să se bucure de gustul cafelei fără efectele stimulante ale cafeinei, a fost adesea subiect de controverse. Mulți se întreabă dacă procesul de decofeinizare nu introduce substanțe chimice dăunătoare în băutura noastră preferată, scrie The New York Times.

Există mai multe metode de a elimina cofeina din boabele de cafea, iar două dintre cele mai comune implică utilizarea de solvenți chimici precum clorura de metilen sau acetatul de etil. Aceste substanțe sunt folosite pentru a extrage cofeina din boabe, iar apoi sunt îndepărtate prin spălare și prăjire.

Cafeaua decofeinizată, are cofeină doar în proporție de 3%, fiind o alternativă gustoasă la cafeaua obișnuită, care poate da efecte nedorite, precum nervozitate, anxietate și probleme de somn.

Există mai multe metode de a elimina cofeina din boabele de cafea, iar două dintre cele mai comune implică utilizarea de solvenți chimici precum clorura de metilen sau acetatul de etil. Aceste substanțe sunt folosite pentru a extrage cofeina din boabe, iar apoi sunt îndepărtate prin spălare și prăjire.

Procesul începe cu aburirea boabelor de cafea verzi, neprăjite, pentru a le umfla și a le deschide porii, a explicat Tonya Kuhl, președinta departamentului de inginerie chimică de la Universitatea Davis din California.

Apoi, boabele sunt clătite în clorură de metilen sau acetat de etil pentru a le elimina cofeina, a spus Dr. Kuhl.

Boabele sunt apoi aburite din nou și spălate pentru a elimina substanțele chimice reziduale, a explicat Eric Brenner, director adjunct al Centrului pentru cercetare și educație în domeniul cafelei de la Universitatea Texas A&M.

Ulterior, boabele de cafea sunt prăjite. Produsul final nu are, de obicei, același gust ca o ceașcă obișnuită de cafea, dar „atunci când este bine făcut, există foarte puține diferențe”, a mai spus Dr. Kuhl.

Experții spun că aceste substanțe chimice nu sunt periculoase pentru sănătate în cantitatea care este folosită pentru decofeinizare. Cu toate acestea, persoanele care sunt expuse la substanțe chimice precum clorura de metilen la niveluri mai ridicate, cum ar fi lucrătorii care o folosesc pentru înlăturarea vopselei sau degresarea metalelor, ar putea avea un risc crescut de cancer hepatic și pulmonar și de afectare a sistemului nervos central.

În aprilie, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA a impus o interdicție asupra utilizării clorurii de metilen. Cu toate acestea, substanța chimică poate fi utilizată în continuare pentru decafeinizarea cafelei, deoarece alimentele și băuturile sunt reglementate în primul rând de Food and Drug Administration (FDA), care a stabilit că boabele de cafea decafeinizată nu trebuie să conțină mai mult de 0,001% din substanța chimică.

Aceasta înseamnă că ar fi practic imposibil să beți atât de multă cafea decofeinizată încât să vă expuneți la niveluri periculoase de clorură de metilen, a afirmat Dr. Kuhl.

Acetatul de etil, cealaltă substanță chimică utilizată pentru decafeinizarea cafelei, nu este, de asemenea, îngrijorătoare, potrivit lui Brenner. Acetatul de etil se găsește în mod natural în unele fructe, cum ar fi kiwi și guava, și este utilizat în produse precum lac de unghii și cerneală de tipar. Dar nu există dovezi că ar putea crește riscul de cancer.

Cu toate acestea, expunerea la acetat de etil prin inhalare, ingestie sau contact cu pielea poate irita ochii, pielea sau gâtul, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

Cu toate acestea, după ce boabele de cafea sunt decofeinizate, pot rămâne urme de substanțe chimice, a precizat Dr. Kuhl. Dar după ce boabele sunt prăjite, substanțele chimice se evaporă aproape în întregime.

Boabele de cafea sunt de obicei prăjite la temperaturi cuprinse între 356 și 464 de grade Fahrenheit, iar clorura de metilen și acetatul de etil fierb la aproximativ 104 și 171 de grade Fahrenheit.

„În opinia mea, nu există niciun pericol pentru sănătate asociat cu consumul de cafea decofeinizată”, a conchis Dr. Kuhl.