De multe ori, atunci când se vorbește despre „domnitorul cu cele mai multe ctitorii”, este menționat Ștefan cel Mare. Totuși, un alt voievod din Țara Românească l-a întrecut în această privință: Matei Basarab , căruia îi sunt atribuite 150 de ctitorii.

Acestea nu se limitează doar la lăcașuri sfinte, ci includ și alte monumente dedicate cultului ortodox. În plus, este bine cunoscut faptul că, dintre cele 116 danii ale domnitorului, confirmate documentar, 87 au fost oferite bisericilor și mănăstirilor.

De altfel, impresionantul număr de edificii ridicate a atras admirația multor contemporani, de la călători străini la personalități culturale, fiind frecvent menționat în cronicile vremii.

Considerat un veritabil Mecena al țării, Matei Basarab a fost, în cei 22 de ani de domnie ai săi (1632 - 1654) un „protector al culturii și sprijinitor neobosit al ortodoxiei”, dedicat păstrării nealterate a tradițiilor ortodoxe și moștenirii spirituale.

Prin ctitoriile sale, nu a contribuit doar la dezvoltarea arhitecturii și culturii Țării Românești, ci și la consolidarea creștinismului ortodox în regiune. Cu toate acestea, Matei Basarab nu a fost perceput ca un sfânt protector al țării, precum Ștefan cel Mare, și nici nu a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, așa cum ar merita.

„Cel mai mare ctitor al neamului nostru“

„Matei Basarab a zidit mai multe lăcașuri sfinte în Țara Românească și nu numai, decât oricare alt domn“, ne-a împărtășit istoricul vâlcean Florin Epure, autorul lucrării «Ctitoriile lui Matei Basarab din Oltenia». Este, probabil, specialistul care s-a dedicat cel mai mult studiului domniei lui Matei Basarab, moștenirii lăsate neamului românesc și sfârșitului său tragic, până acum necunoscut. Pentru acesta, a propus o nouă teorie , bazată pe faptele și documentele vremii.

Prof. dr. Florin Epure a mai amintit și că: „Istoricul Constantin C. Giurescu l-a numit (n.r. – pe Matei Basarab), pe bună dreptate, «cel mai mare ctitor al neamului nostru». Și călătorul sirian Paul de Alep a menționat că domnitorul a înălțat 150 de biserici, luând în considerare, desigur, și celelalte ctitorii ridicate în acea perioadă de cler sau boierime. Se știe însă cu certitudine că a înălțat, din temelie, peste 40 de biserici , la care se adaugă refacerea multor altora, atât în Țara Românească, cât și în Transilvania, Moldova, Bulgaria și la Sfântul Munte (Grecia)“.

Vasta operă ctitoricească a epocii lui Matei Basarab nu s-a limitat doar la construirea unor edificii noi, ci a inclus și restaurarea sau extinderea celor deja existente, afectate de devastatorul cutremur din iulie 1628 sau de neglijență. În această perioadă, „întreaga țară părea ca un șantier imens, în care toate monumentele vechi căpătau o haină nouă”, după cum a subliniat și Nicolae Stoicescu în lucrarea sa dedicată acestui mare domnitor.

Ctitorii în Bulgaria și la Muntele Athos

Mănăstirea Arnota , de la Costești, județul Vâlcea , este una dintre primele și cele mai reprezentative ctitorii ale domnului Matei Basarab care și-a dorit-o necropolă a familiei sale. „La fel de frumoase sunt și mănăstirile: Căldărușani, Sadova, Măxineni, Plătărești, Strehaia, Plumbuita, Brâncoveni, Cornățel, Negoești, Brebu și multe alte schituri. Matei Vodă a ridicat biserici și în Moldova (Soveja sau Dobromira care înseamnă „bună pace“), dar și în Transilvania (biserica de la Porcești-Turnu Roșu, din județul Sibiu). Îl găsim ctitor și în Bulgaria al „Sfințiilor Apostoli“ din Sviștov și al „Sfintei Paraschiva“, dar și al „Sfântul Pantelimon“ din Vidin. Chiar și la Muntele Athos, îl întrece pe străbunul său, Neagoe Basarab. Boierii țării i-au urmat exemplul și au zidit peste 50 de așezăminte monastice și biserici, în același stil arhitectural al epocii mateine“, a mai amintit prof. dr. Florin Epure despre ce a lăsat în urmă Matei Basarab.

La Muntele Athos, pe cheltuiala domnului oltean au fost renovate, reabilitate ori repictate și „înzestrate cu prețioase danii“: „Sf. Mihail al Sinadelor“ din Marea Lavră, unde se află tabloul votiv al domnului și al Elinei Doamna, biserica mare de la Xenofont, Katoliconul şi pridvorul de la Dionisiu, trapeza de la Hilandar, Marea Lavră, Simonopetra, Cutlumuz, Pantocrator şi Rusikon. De exemplu, împreună cu soția sa, a dăruit Sfintei Mănăstiri Hilandar o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, ferecată în argint și splendid ornamentată.

Tot lui Matei Basarab i se datorează înființarea la Mănăstirea Govora a celei de-a doua tipografii din Țara Românească, în 1637, după cea de la Câmpulung. Aici va întemeia și prima școală de cultură pe care o va înzestra cu un venit de 1.000 de galbeni. Aceasta este mănăstirea în care a fost tipărită celebra „Pravilă de la Govora“, în 1640, prima carte de legi tradusă în românește, din slavonă.

„Matei-Vodă a înfrumusețat țara cu: mănăstiri, biserici, case domnești”

„În cronica țării se afirmă că domnul «au făcut multe mănăstiri și biserici», iar cronicarul Radu Popescu consemna faptul că «până la acest domn, puține ziduri au făcut domnii cei mai dănainte: iar Matei-Vodă au înfrumusețat țara cu de tot fealiul de ziduri: mănăstiri, biserici, case domnești». De altfel, Matei Basarab a fost cunoscut, încă din timpul vieții, pentru evlavia sa”, subliniază prof. dr. Florin Epure.

Acesta mai amintește și că un autor francez nota în anul 1689: „Matei Basarab era un prinț zelos pentru religia creștină și foarte iubit de supușii săi”.

„Avea un foarte bun nume, era temut de toată lumea”

Chiar și Patriarhul Macarie al Antiohiei avea numai cuvinte de laudă despre domnul muntean: „Acest Matei bei a știut să mâne raiaua cu cea mai bună cârmuire [...]. Era îndrăzneț în războaie, fericit mândru, și oricare dușman care purta război cu el se întorcea biruit și nimicit. Avea un foarte bun nume, era temut de toată lumea. Vestea lui era pretutindeni răspândită“.

Istoricul , l-a pomenit și pe Papa Inocențiu al X-lea care l-a elogiat pe Matei Basarab pentru „minunata bunătate sufletească“ - „spectata nobis non semel mirifica nobilitatis tuae humanitas“.

Chiar și un anonim a scrijelit pe o cărămidă de la Târgoviște: „[…] mai bun domn decât Mateiiu vodă n-au fost niciun domn“.

„Acțiunile culturale au fost cele mai potrivite mijloace de apărare a creștinătății”

Directorul Direcției Județene de Cultură Vâlcea a mai menționat că până și cronicile rezumă domnia lui Matei Vodă în următoarele cuvinte: „«Țara iubea pre domnul și domnul iubea pre țară». Tot în acestea se amintește despre viața sfântă a lui Matei Basarab, lucru știut de tot poporul de la acea vreme – că a fost un om curat sufletește, că a făcut lucruri minunate în viață și în domnie. O singură cununie a cunoscut în viața sa, pe aceea cu Elina Doamna. În lipsa unei coagulări de forțe antiotomane, acțiunile culturale ale voievodului au fost cele mai potrivite mijloace de apărare a creștinătății. Domnul a sprijinit necondiționat și Bisericile creștin-ortodoxe surori aflate sub dominația Înaltei Porți. Tipărirea de cărți în limba slavonă pentru creștinii ortodocși sud-est europeni a fost una din multele forme de sprijin acordate de acesta“.

„Dacă n-ai fost singurul erou, negreșit ai fost cel mai mare domnitor al ei“

Istoricul a amintit și că s-au păstrat o serie de tablouri votive care „ne arată frumusețea interioară și exterioară a acestui pravoslavnic voievod“, la mănăstirile Arnota, Hurezi, Dintr-un Lemn, Govora, Mamu (județul Vâlcea), Brebu (Prahova), Brâncoveni (Olt), Strehaia (Mehedinți), la Athos (Grecia) și la sud de Dunăre, precum și în miniaturile gravate pe paginile cărților tipărite de domnitor.

Unul dintre cele mai remarcabile portrete ale lui Matei Basarab, înfățișându-l pe bătrânul voievod cu părul alb, este adesea considerat a fi capodopera (VEZI GALERIA FOTO) portretelor de voievozi români păstrate până în prezent.

„Merită așezat în sinaxarul ortodox, alături de strănepot - Constantin Brâncoveanu“

„Marele savant Nicolae Iorga îl vedea pe Matei Basarab ca pe un adevărat «păstor și domn părinte», iar istoricul Alexandru Odobescu îl elogia astfel: «Matei Basarab, dacă n-ai fost singurul erou al Țării Românești, negreșit ai fost cel mai mare domnitor al ei, cel care a știut să împreune puterea armelor de apărare cu progresul și ordinea dinăuntru. Numele tău glorios ar trebui să insufle o venerație religioasă poporului nostru, pentru care te-ai jertfit». Pentru viața sa, trăită în mare sfințenie și cu multă dragoste pentru Dumnezeu, pentru mulțimea ctitoriilor bisericești și pentru apărarea credinței și a valorilor acestui neam, Matei Voievod Basarab merită să fie așezat în sinaxarul ortodox, alături de străbunul său, Sfântul Neagoe Basarab, și de strănepotul său, Sfântul Martir Constantin Vodă Brâncoveanu“ , a mai subliniat istoricul Florin Epure.