Ofensiva ucraineană din Rusia a surprins pe toată lumea, iar întrebarea care stă pe buzele multora e până unde ar putea să mai avanseze trupele Kievului. Generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la comandamentul NATO de la Bruxelles, are un răspuns.

Tancurile ucrainenilor au lovit prin surprindere. FOTO: Shutterstock

Ucraina a lovit puternic Rusia, chiar pe teritoriul acesteia, iar trupele lui Putin nu au reușit să dea o replică pe măsură, chiar dacă au trecut două săptămâni de la debutul ofensivei ucrainene. Analiștii militari și politologii sunt cu ochii pe ceea ce se întâmplă acum pe noul front deschis de ucraineni chiar în Rusia, dar mutările trupelor Kievului au fost până acum greu de anticipat de toată lumea.

„Adevărul” a discutat cu generalul (r) Virgil Bălăceanu , omul care a reprezentat România la comandamentul NATO de la Bruxelles, iar între timp a devenit șef al Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, despre variantele pe care le au în acest moment ucrainenii, dar și despre riscurile la care s-ar putea expune, în încercarea lor de a-și extinde teritoriul controlat în Rusia.

Ucrainenii au puține opțiuni

În opinia sa, opțiunile ucrainenilor sunt oarecum limitate, în primul rând din cauza problemelor ce țin de resursa umană. Acest lucru nu înseamnă însă că nu le pot pune probleme și mai mari rușilor. În acest moment, ucrainenii au și opțiunea să încerce să lovescă flancul drept al inamicului care operează în Ucraina.

„Se conturează deja un aliniament, este legat de râul Seym. Din moment și-au trecut la distrugerea podurilor peste râul Seym e destul de clar. Sigur că ei ar mai putea eventual să avanseze, pentru că avansarea de acum probabil mai mică va fi în zona de nord-nord-vest. S-ar putea să mai avanseze, din punctul meu de vedere au avansat foarte puțin în zona de sud-sud-est. De acolo ar fi însemnat și o amenințare pentru flancul drept al grupării ofensive din zona Harkovului. Dar vor trebui să avanseze până pe aliniamentele care le sunt favorabile pentru organizarea și desfășurarea apărării”, spune generalul.

Au existat în ultimul timp informații că ucrainenii s-ar fi apropiat de centrala nucleară de la Kursk, dar și de una dintre bazele rușilor de la Belgorod, unde aceștia ar avea inclusiv rachete nucleare. Generalul Virgil Bălăceanu nu crede însă această ultimă variantă.

„Nu există acolo bază cu rachete nucleare. Apoi, rușii și-au luat măsuri de apărare inclusiv în Belgorod. Ar fi trebuit ca ucrainenii să pătrundă la adâncime, să producă distrugeri într-o bază de unde să lansează rachetele Iskander, ceea ce e posibil. Însă rachetele Iskander sunt pregătite să acționeze cu muniție clasică. Ele nu stau ogivele nucleare instalate la rachetă. Ogivele nucleare stau în depozite, iar aceste sunt bine păzite de ruși și de regulă nu sunt aproape de linia frontului. Dacă ei aveau ogivele nucleare chiar în regiunile de graniță, Belgorod, Kursk și Briansk, ar fi făcut o mare greșeală, dar oricum le-ar fi transferat”, mai spune generalul.

Ce se mai poate face

De acum, adaugă el, ucrainenii încearcă să forțeze și în Briansk, pentru a profita la maxim de orice oportunitate. „Însă și disponibilitatea de forțe nu este foarte mare acum, pentru că vor trebui să-și concentreze efortul pe apărare în zona Kurskului, iar apoi pentru crearea grupării de contraofensivă. Dar cu cât înaintează mai mult, cu atât le va fi mai greu să apere teritoriile pe care le-ar ocupa. Deci aici Sîrski (n.r. - generalul Oleksandr Sîrski) a făcut un calcul excelent împreună cu staful său, statul său major. Cel puțin până acum. Dacă ai cucerit o suprafață de 1.200 de kilometri, care înseamnă o graniță a acestei zone, de atât îți trebuiesc următoarele forțe. Ai dublat suprafața ocupată, trebuie să dublezi forțele. Care, dincolo de aspectul că nu mai pot să înainteze prea mult pentru că intervin rușii, e o intervenție întârziată. Însă cea mai mare problemă este cum aperi o zonă care devine mai extinsă. Ai nevoie de forțe suplimentare”, explică generalul.

În opinia sa, efectivul de soldați ucraineni care ia partea la această ofensivă este unul redus. Pentru a reuși să ocupe și alte teritorii, ucrainenii ar trebui să suplimenteze trupele, ceea ce nu este încă clar dacă își pot permite.

„Nu sunt suficiente forțele care acționează acum în ofensivă. Nu vei rezista cu 6.000 de oameni pe 1.000 și ceva de kilometri pătrați împotriva contraofensivei rușilor, care pot să vină cu 40-50.000 de oameni. Caa tare, tu trebuie să ai o rezervă ca să-ți întărești apărarea, ca să acționezi pe direcțiile amenintate. Și ce faci atunci? Introduci în ofensivă această rezervă și rămâi după aceea fără ea? Nu cred că generalii ucrainieni gândesc în acest fel”, mai afirmă generalul Virgil Bălăceanu.

Veștile bune pentru ucraineni

Există și o veste bună pentru ucraineni. Ei au demonstrat lumii întregi, inclusiv Occidentului, că nu sunt învinși și că pot face Rusia să sângereze. Chiar dacă războiul rămâne inegal, iar forța rușilor e în continuare una copleșitoare, Ucraina nu cedează. Iar strategii ucraineni au arătat încă o dată că pot să-și surprindă inamicul și dispun și de forțe cu care pot să o facă, completează generalul.

„Forțele ucrainene care au atacat Rusia au fost pregătite, dinainte, într-o rezervă. Sau au retras o brigadă care ducea lupta în eșalonul 2 al dispozitivului de apărare, au înlocuit-o cu o brigadă constituită mai târziu și au folosit acea brigadă. Iată, până la urmă, legea mobilizării aplicată în Ucraina, dincolo de toate controversele, a permis crearea acestei grupări de forțe. Ca atare se demonstrează că și Ucraina are încă resursă umană, se demonstrează că sprijinul occidental își dovedește eficiența, se demonstrează că forțele armate ucrainiene pot să revină și că au un moral bun”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.