Generalul (r) Alexandru Grumaz desființează propaganda rusă care spune că România ar fi o pradă facilă pentru Federația Rusă și explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, ce sisteme de apărare antiaeriană ne-ar mai trebui pentru a dispune de o defensivă și mai solidă.

Patriot Spark 23 în poligonul de trageri de la Capu Midia. FOTO: Inquam Photos/ George Călin

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a reacționat în urma unor manipulări cu privire la spațiului aerian al României. „Se încearcă inducerea unui climat de panică”, a fost ideea mesajului MApN.

Reprezentanţii ministerului au adăugat că niciodată România nu a avut garanţii mai puternice pentru suveranitatea şi securitatea naţională , la nivelul asigurat de statutul de membru NATO, dar nu au dat detalii despre sistemele de apărare antiaeriană pe care se bazează România, mai cu seamă într-un moment în care și-a donat unul dintre cele patru sisteme PATRIOT Ucrainei.

România e parte a unui sistem colectiv de apărare al NATO

Generalul (r) Alexandru Grumaz explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, că România are un sistem de apărare antiaeriană bun, dar care e încă perfectibil. Departe de a fi total vulnerabilă, așa cum a încercat propaganda rusă să inducă ideea, apărarea antiaeriană a României ar avea nevoie de unele îmbunătățiri, spune generalul.

Pe lângă faptul că are propriul sistem de apărare, România este parte a unui sistem colectiv de apărare al țărilor NATO din Europa, iar la nevoie ar primi sprijinul necesar pentru a respinge orice atac aerian asupra sa. România ar fi, la nevoie, susținută de Centrul pentru Operațiuni Aeriene Combinate Torrejó

„Este clar că România are o apărare antieriană, are o recunoaștere a spațiului aerian stratificată, care permite să se apere împotriva oricăror obiecte aeriene care pot survola teritoriul României. Vorbim de ASOC, care este sistemul operațional de detectare a rachetelor, dronelor și a obiectelor spațiale care pătrund în interiorul sistemului NATO și care este condus de Centrul pentru Operațiuni Aeriene Combinate de la Torrejón din Spania. E clar că este o apărare colectivă asupra spațiului european. Există sisteme radar din Turcia până în Polonia, pe tot flancul estic, care acoperă tot teritoriul spațiului aerian al Europei de Est, Europei Centrale și Occidentale”, spune generalul.

Stăm bine, dar e loc de și mai mult bine

Deși dispune de un sistem de apărare destul de solid, România poate și trebuie să-și perfecționeze în continuare sistemul de apărare antieriană, consideră generalul Alexandru Grumaz. El a vorbit și despre sistemele SHORAD și VSHORAD care ar urma să dubleze apărarea aeriană a României asigurată în prezent de sisteme mai vechi, precum sistemul olandez Hawk, dar și PATRIOT sau sistemul Aegis de la Deveselu.

„Ar mai fi de discutat în privința rachetellor cu care putem să dobărâm dronele și alte obiecte aeriene de joasă atitudine. Deci nouă la ora actuală ne lipsesc sistemele de apărare de joasa altitudine. Avem Gepard, dar lângă ăsta trebuie să mai punem și altele. Referitor la SHORAD și VSHORAD le cumpărăm de mult, era bine dacă am fi făcut-o deja să le și avem”, afirmă el.

Și chiar dacă România a cedat Ucrainei unul dintre sistemele sale PATRIOT, situația nu este nici pe departe dramatică, iar spațiul aerian al țării nu a rămas fără apărare. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne preocupe întărirea apărării antieriene.

Ce ne lipsește încă

„Suntem în regulă, dar așa cum au arătat și alte analize ale MApN, noi avem nevoie de șapte sisteme PARTIOT. Nici de șase, nici de opt. De șapte. Am dat unul, avem mai puține acum, va trebui să facem în așa fel încât să avem șapte. Apoi, eu aș vrea să avem și NASAMS. NASAMS e o soluție de apărare aeriană extrem de adaptabilă cu rază medie de acțiune, folosită inclusiv pentru obiectivele importante, cum e președinția, cum e parlamentul, dar și baze militare. Eu consider că avem nevoie de astfel de sisteme care și-au dovedit eficiența în Ucraina”, mai spune generalul.

În plus, dacă sistemele PATRIOT și Aegis de la Deveselu, care e parte a scutului „Aegis Ashore”, asigură apărarea antiaeriană de înaltă atitudine, România ar mai avea nevoie de sisteme israeliene.

„Iranul va avea probabil arme nucleare în câteva săptămâni. Pentru asta avem, în cazuri excepționale, scutul de la Deveselu. Mai departe, pe sistem intermediar avem acele Hawke olandeze, luate la mâna a doua, dar modernizate înainte de 2020. Și mai avem sisteme mai vechi, exsovietice, rachete OSA, Strela, Kub sau Volhov, precum și tunuri antiaeriene. În principiu, suntem relativ bine acoperiți”, mai spune el.

Sistemele israeliene ar fi perfecte

Pentru a fi și mai completă apărarea antiaeriană a României, am mai avea nevoie de câteva sisteme israeliene, mai ales de tip Arrow 2 și 3, consideră generalul Alexandru Grumaz.

„Arrow 2 și 3, David Sling și Iron Dome. Sunt trei paliere. Arrow este pentru sisteme de înaltă altitudine, sistemele David Sling, lanțulul David, sunt pentru medie înălțime și Iron Dome pentru joasă înălțime. Astea ar fi bine să avem, înaltă, medie și joasă altitudine. Eu zic că ar fi ideal acest sistem israelian.”

El a explicat și motivele pentru care Israelul a avut totuși nevoie de sprijin americanul, britanicilor și a francezilor atunci când Israelul a fost atacat masiv cu sute de rachete și drone de Iran.

„Dom'le, n-au făcut față atacurilor dinspre Iran pentru simplu motiv că a fost o avalanșă de rachete de înaltă altitudine și rachete de medie altitudine. Când faci o astfel de operațiune, e greu să le lovești pe toate. Și atunci ai nevoie de ajutorul unui terț care să te asigure că poate doborâri o parte din ele”, susține generalul Grumaz.

În schimb, scenariul în care Iranul ar lovi România așa cum a încercat să lovească Israelul nu este unul realist. Pe de altă parte, România nu ar fi în acest moment pe deplin acoperită în cazul unor atacuri rusești cu rachete Kinjal, pentru că încă nu are decât un sistem PATRIOT operațional. Pe de altă parte, Rusia are relativ puține rachete supersonice și ar fi greu de presupus că le-ar folosi impotriva unei singure țări, mai ales că le-a folosit destul de rar contra Ucrainei.

Mai greu cu Kinjal și Oreșnik

„E adevărat că nu suntem foarte bine acoperiți la Kinjal sau la alte rachete rusești de ultima generație. Dar e foarte puțin probabil să fie astfel de probleme”, mai spune el.

La fel stau lucrurile și în cazul noii rachete balistice despre care rușii susțin că are capacități hipersonice Oreșnik, utilizată în premieră împotriva Ucrainei. În acest caz, experții militari occidentali ai think tank-ului Teal Group, citați de Defense România , susțin că un singur sistem american ar fi capabil să oprească „monstrul” rusesc.

Este vorba de THAAD, despre care sursa citată precizează că deși este considerat singurul sistem cu potențial de a intercepta arme hipersonice, eficacitatea THAAD împotriva acestor proiectile este departe de a fi garantată. În prezent, Statele Unite ale Americii dețin șapte baterii THAAD, iar una dintre ele a fost dislocată chiar în România. Până acum, deși Ucraina a solicitat un astfel de sistem THAAD, americanii au refuzat motivând că pierderea unui astfel de sistem în luptă ar reprezenta un risc semnificativ, deoarece ar fi dificil de înlocuit.

Nu suntem o țintă facilă pentru ruși

Când vine vorba de un ipotetic conflict armat între România și Rusia, discuția ar fi însă mai degrabă lipsită de sens, crede generalul Alexandru Grumaz.

Alexandru Grumaz. FOTO: Adevărul

„În cazul României, nu are cine să ne atace așa. Rusia poate teoretic să trimită foarte multe drone, dar rachete nu are suficient de multe în arsenal ca să facă ceea ce au făcut iranienii. Și aici trebuie spus ce se întâmplă la ora actuală. Rusia a modernizat și a recondiționat stocul de război din vremea URSS-ului. Primele mașini, echipamente de război și transportoare blindate au fost modernizate cele care au fost mai ușor de făcut. Acum, lucrurile merg din ce în ce mai greu la ei. Iar în 2028, acest stoc se va epuiza și Rusia nu avea ce să mai modernizeze. Trebuie să facă producție de la zero, ceea ce e foarte complicat pentru Rusia. Așa că amenințările rușilor la adresa României nu au sens. E o propagandă nenorocită, dar care nu trebuie să ne sperie. România nu e o țintă chiar așa de facilă cum vor ei să pare. Da, ținte facile ar fi poate balticele, dar și acolo trebuie ținut cont de NATO”, încheie generalul Alexandru Grumaz.

Cine e generalul Alexandru Grumaz

Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.

Fost consul General al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații. Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.