Cât de „bătrâne” sunt şerveţelele faciale de unică folosință. Poporul care le folosește încă din secolul XVII

Cât de „bătrâne” sunt şerveţelele faciale de unică folosință. Poporul care le folosește încă din secolul XVII

Utilizate în multiple scopuri, șervețele faciale sunt unul dintre produsele cele mai răspândite, prezente în aproape toate casele de oriunde din lume. Puţini ştiu însă cât de „bătrâne” sunt.

O tânără își suflă nasul într-un șervețel

Șervețelele de hârtie sunt extrem de folosite în întreaga lume

Folosite ca batiste, pentru curățarea machiajului sau în igiena personală, aceste produse de uz zilnic sunt întâlnite azi pe tot globul. Dar situația nu a fost întotdeauna așa. „Bătrânele” șervețele faciale, în forma pe care o au astăzi, au o istorie de 100 de ani, deși rolul lor a fost îndeplinit de diverse materiale naturale, precum pânza sau frunzele, încă din Antichitate.

Șervețelele faciale au fost utilizate secole la rând, în Japonia, sub formă de „washi” – hârtia tradițională japoneză, procesată manual folosind fibrele unor arbuști. Într-o relatare europeană de călătorie pe pământ nipon din secolul al XVII-lea se nota: „Își suflă nasul în hârtii moi, de măsura palmei, pe care nu le folosesc de două ori, ci le aruncă pe jos după utilizare. Și sunt foarte încântați să vadă oamenii din jurul lor cum se grăbesc să le ridice”.

Abia în 1924, corporația americană Kimberly-Clark a introdus pe piață șervețele faciale cu două straturi de hârtie.

Este uimitor cum un produs atât de familiar pentru noi, azi, a parcurs un drum așa de lung prin istorie și a evoluat spectaculos”, spune Raluca Păun, consultant de marketing al Pehart Grup, una dintre cele mai mari companii producătoare de hârtie tissue din Sud-Estul Europei și lider în producerea și procesarea produselor de hârtie pentru uz casnic din România. „De la hârtia dură de odinioară, avem astăzi șervețele faciale cu o capacitate absorbantă mare, delicate cu pielea și prietenoase cu mediul. Bineînțeles, toate acestea se datorează evoluției tehnologiei și investițiilor pe care le-am realizat”, mai spune reprezentanta Pehart Grup, companie care produce șervețele faciale sub brandurile Pufina și Alint atât pentru piața internă, cât și pentru export.

De la „cellucotton”, la hârtie biodegradabilă, 100% celuloză

Șervețelele faciale produse de corporația americană erau fabricate dintr-un material dur, cellucotton, inventat de companie în timpul Primului Război Mondial. Inițial, erau folosite în măștile antigaz, în locul bumbacului, de care era nevoie pentru haine, apoi pentru curățarea rănilor soldaților.

În 1924, șervețele faciale se vindeau în cutii din carton pe care se aflau imaginile actrițelor celebre ale vremii (Helen Hayes și Jean Harlow) și erau promovate ca produse de îndepărtare a machiajului. După ce s-au obișnuit cu produsul, în anii 30, unii clienți au trimis scrisori către companie sugerând utilizarea șervețelelor și împotriva răcelilor. Producătorul a intuit imediat oportunitatea și a venit cu sloganul „Nu pune răceala în buzunar”, sugerând astfel rolul șervețelelor faciale în menținerea igienei și sănătății.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 „Numărul de șefi de stat care au răspuns invitației lansate de Vladimir Putin arată că liderul de la Kremlin nu este deloc izolat pe scena internațion…

2 Gigi Becali, despre generalul Lucian Pahonțu: „Are cea mai mare putere din România” / „Mi-e frică de omul ăsta”

3 Motivul pentru care Laura Crișan și-ar fi aruncat tatăl în aer

4 Mungiu-Pippidi / „Maia Sandu a fost sfătuită prost, probabil din zona serviciilor românești”

5 VIDEO Constructorul turc de pe Drumul Expres Craiova–Pitești va produce „cea mai mare surpriză din 2024”