Cât de aproape e criza economică. Un expert explică ce-i aşteaptă pe români şi cum a scăpat inflaţia de sub control
O lume întreagă se confruntă cu o inflaţie fără precedent în ultimele decenii, iar România nu face excepţie. Alături de alţi profesori de la ASE Bucureşti şi UBB Cluj, profesorul Christian Năsulea a lucrat la un studiu privind creşterea preţurilor şi erorile care au determinat acest lucru. Studiul numit „Politicile eronate ne scumpesc viaţa”, face parte dintr-o cercetare care a fost coordonată de Epic Center Network, o reţea de institute cu sediul la Londra şi care are diverse colaborări şi oferă consiliere Parlamentului European, Comisiei Europene şi Marii Britanii, scrie Adevărul .
În opinia profesorului, principala cauză pentru inflaţia galopantă o reprezintă abordarea din timpul pandemiei. Închiderea economiilor şi creşterea masei monetare, după ce băncile centrale au tipărit sume uriaşe de bani, se răsfrâng acum asupra economiei.
Unde s-a greşit în ţară
„Problema cea mai mare a fost că s-au luat nişte măsuri pe timpul pandemiei, închiderea sau restricţionarea activităţii economice. Cumva ca să se contrabalanseze asta s-au făcut nişte lucruri pe politică monetară în aşa fel încât să nu avem indicatori în scădere. Deci asta ar fi din punctul meu de vedere o parte din problemă. Evident că şi războiul din Ucraina joacă un rol, însă unul minor în comparaţie cu ce s-a întâmplat pe partea de politică monetară sau pe partea de politici publice în general în ultima perioadă”, spune Năsulea.
Pe de altă parte, creşterea scăpată de sub control a preţurilor de consum din ultima vreme este cauzată, în mare măsură, de intervenţia Guvernului prin impozite, subvenţii şi reglementări. Iar creşterea taxelor nu ar face decât să înrăutăţească lucrurile. „Politicienii, prin încercările astea disperate de a creşte nivelul încasărilor la bugetul de stat, riscă să creeze alte dezechilibre, iar ceea ce fac ei e dăunător pentru mediul de afaceri şi pentru economie în general. Pentru că, de fapt, este exact genul de moment în care statul ar trebui să facă un pic de economie şi să pună capăt risipei, ca să ajute economia să treacă peste momentul ăsta de slăbiciune. Pe de altă parte, şi la noi şi în alte state, băncile centrale au început să strângă încet-încet şurubul aşa încât să retragă mai mulţi bani de pe piaţă. Acesta este exact mecanismul care se foloseşte pentru a fi ajustată masa monetară şi pentru a face inflaţia să scadă”, explică profesorul. Asta înseamnă că pe viitor vom asista la o scumpire a creditului, la o scumpire a banilor în general, aşa încât să fie redusă disponibilitatea lor şi să fie temperată cererea, mai spune el.
Însă şi această măsură poate avea un dublu efect şi să aducă lumea în pragul unei noi crize, cauzând o altă problemă. „Partea complicată aici este că în momentul în care se reduce masa monetară şi sunt scumpiţi banii ca să fie redusă cererea, sunt riscuri de a induce o criză prin blocarea anumitor sectoare economice care s-au obişnuit cu cererea foarte mare din ultima vreme. În momentul în care închidem robinetul de bani şi nu o să mai fie foarte mult cash, domeniile respective vor înregistra nişte scăderi care riscă de acolo să ducă în cascadă la probleme în economie în general. Orice e posibil, chiar să ajungem să avem benzina la 5 euro”, atenţionează Năsulea.
„Inflaţia ar trebui să se tempereze dacă se iau măsurile necesare”
În schimb, dacă vor fi luate măsurile necesare, inflaţia ar trebui să se tempereze încă din următoarele luni, iar preţurile să înceapă să scadă. „Nu putem să facem nişte estimări sigure, adică nu pot spune cu siguranţă că, de exemplu, în luna septembrie o să fie totul ok, pentru că sunt N factori şi nu ştim ce se va întâmpla. S-ar putea însă să ne revenim chiar mai devreme, chiar dacă nu se încheie războiul din Ucraina până atunci. Însă la fel de bine, dacă nu reducem cheltuielile de la bugetul de stat şi dacă nu dăm nişte semnale pozitive, s-ar putea să asistăm la instalarea unei crize şi să vedem creşteri şi mai mari de preţuri care să ţină doi, trei ani”, adaugă Năsulea.
La capitolul energie, preţurile au crescut în România atât pentru că au crescut în toată Europa, în general, cât şi pentru că România a adoptat politici eronate, precum legea plafonării şi compensării, crede profesorul. „Foarte multe dintre măsurile care au avut impact negativ ţin de blocaje induse în diverse sectoare, şi sectoarele pe care le-am menţionat noi în studiu având un impact foarte important: energie, carburanţi şi locuinţe. În energie, vorbim de tot blocajul cu pornirea exploatărilor de gaze in Marea Neagră, lucru care din fericire începe să se deblocheze. Am fi fost într-o situaţie mult mai bună dacă nu s-ar fi chinuit Guvernul României timp de zece ani să respecte nişte angajamente pe care şi le-a luat referitor la reformarea legislaţiei pe partea asta”, a mai afirmat profesorul.
Cum ne afectează şi greşelile altora
Pe de altă parte, pe lângă erorile autorităţilor române, profesorul crede că şi la Bruxelles s-au făcut o serie de greşeli care au dus, pe lângă războiul din Ucraina, la explozia preţurilor gazelor, curentului electric şi combustibililor.
„Energia verde e excelentă şi reprezintă viitorul, iar deja încep să se vadă rezultate promiţătoare. Asta nu înseamnă că acum trebuie să spunem că, gata, pentru că reuşim să ajungem la câteva procente din necesarul de energie verde şi pentru că energia solară e atât de minunată ar trebui să interzicem alte surse. Aici e problema de abordare pe care o are uneori birocratul de la Bruxelles, care crede că se poate imediat trece exclusiv la energie verde şi renunţa la alte surse de energie, fără a pune altceva în locul lor, fără a avea alte capacităţi de producţie şi fără a avea asigurat un mix energetic. Măsurile pe care le-a luat Europa până acum şi pe care doresc să le ia statele europene în continuare, fără studii serioase de impact, fără a gândi foarte bine ce se va întâmpla mai departe au un efect foarte important asupra a ceea ce vedem în prezent”, a mai afirmat Năsulea.
Altă greşeală cu consecinţe grave asupra securităţii energetice europene a fost făcută de Germania, care a renunţat la propriile centrale nucleare şi a preferat să importe cantităţi uriaşe de gaze din Rusia.
„E foarte clar că un motiv important pentru creşterea preţului gazelor e legat şi de decizia absolut nerezonabilă a Germaniei de a-şi închide centralele nucleare. Aşa au fost forţate foarte multe companii care foloseau energia nucleară să concureze pentru gaze naturale sau alte surse, scumpind efectiv energia în Germania şi, prin extensie, şi în restul Europei. Mi se pare perfect rezonabil să credem că a existat lobby din partea Gazprom sau a altor companii ruseşti de energie în aşa fel încât organizaţiile nonguvernamentale care au militat pentru închiderea centralelor nucleare în Germania să fie bine finanţate ca să facă lobby pe lângă statul federal german să închidă centralele nucleare. E foarte clar că asta nu a fost în avantajul cetăţeanului german sau cetăţeanului european în general, însă a fost în avantajul companiilor din domeniul gazelor, din domeniul energiei. Şi-au asumat un risc care acum a dus la scumpiri uriaşe”, a conchis Năsulea.
