Cât au primit șefii CSM și ai Curții Supreme din drepturi câștigate în instanță sau pentru diurnă și chirie

Cât au primit șefii CSM și ai Curții Supreme din drepturi câștigate în instanță sau pentru diurnă și chirie

​​Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Nicoleta Țînț, a obținut peste 68.600 de lei drepturi salariale restante, în baza unor decizii ale instanțelor, dar și o diurnă de detașare de 128.409 de lei, iar peste 31.100 de lei a primit pentru decontarea chiriei. Și vicepreședintele CSM Tatiana Toader a încasat peste 40.500 de lei drepturi salariale restante și indemnizații de delegare.

  HotNews.ro a consultat declarațiile de avere ale conducerii CSM, instanței supreme și Parchetului General, în contextul în care ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, spunea că 45 de milioane de euro au fost cheltuiți în 2019 pentru transportul, chiria sau diurna magistraților, în timp ce aproximativ 390 de milioane de euro trebuie plătiți de Ministerul Justiției pentru drepturi salariale obținute în instanță de magistrați.

Noul preşedinte al CSM Nicoleta Margareta Ţînţ, care și-a început mandatul în ianuarie 2020, a obținut de la Curtea de Apel Brașov 68.698 de lei drepturi salariale restante, în baza hotărârilor judecătorești/ lămuririlor de dispozitiv, conform  declarației sale de avere din iunie 2019 . Tot de la Curtea de Apel Brașov a obținut 315.661 de lei salariu și 20.950 de lei diferențe salariale anul 2017 și perioada ianuarie-aprilie 2019. De la CSM, ea a încasat 10.031 de lei diurnă delegație internă, 168 de euro diurnă delegație externă și 128.409 de lei diurnă de detașare. Judecătoarea a beneficiat și de 1.731 de lei decontare transport și de 31.159 de lei din decontarea chiriei.

Procurorul Tatiana Toader, noul vicepreşedinte al CSM, a câştigat, pe parcursul anului 2018, peste 300.116 lei din salariul de la CSM. Drepturi salariale restante 2017 -2018 - 30.134 lei, indemnizații de delegare - 10.473 de lei și alte drepturi "în natură" 562 de lei, conform  declarației sale de avere .

Fostul președinte al CSM Lia Savonea a avut, potrivit  declarației de avere din iunie 2019  și postată pe site în februarie 2020, drepturi salariale de 473.627 de lei, adică un salariu lunar de aproape 40.000 de lei. De la Curtea de Apel București, ea a primit drepturi salariale restante 1.514 lei. În declarația de avere anterioară, Lia Savonea menționa suma de 124.175 de lei, adică 10.300 de lei pe lună, ca diurnă de transport, pentru faptul că locuiește în satul Roșu, comuna Chiajna, lângă București. Distanța Roșu - București este de 10 kilometri.

Potrivit  declarației de avere  din octombrie 2019, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a obţinut anul trecut 172.351 de lei, reprezentând "activitate salarială" de la instanța supremă și 68.812 lei activitate salarială de la firma de avocatură Mușat & Asociații.
De asemenea, ea a încasat și următoarele sume: 725.722 de lei de la ICCJ reprezentând drepturi salariale pentru perioada 2014-2018, precum și 40.731 lei, tot de la ICCJ, "drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești". Și de la Tribunalul București judecătoarea a primit 1.832 de lei "drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești".

Vicepreședintele instanței supreme Elena Bogasiu are ultima  declarație de avere  publicată în iunie 2018. Conform documentului, ea a obținut în anul fiscal precedent depunerii declarației de avere 295.532 de lei din activitatea de judecător și din "titluri executorii și drepturi salariale". Ea a mai încasat și 2.920 de lei din activitatea de formator la Institutul Național al Magistraturii și 37.028 de lei ca membru al unei comisii de concurs la Consiliul Superior al Magistraturii. Bogasiu este vicepreședinte al ICCJ din noiembrie 2019.

Celălalt vicepreședinte al instanței supreme, Iulian Dragomir a obținut și el în instanță drepturi salariale restante. Conform ultimei sale  declarații de avere , datând tot din iunie 2018, Dragomir a obținut de la instanța supremă 297.015 lei reprezentând drepturi salariale, "inclusiv cele stabilite prin hotărâri judecătorești". Iulian Dragomir a încasat și de la Curtea de Apel București 994 de lei diferențe drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

Procurorul general interimar Bogdan Licu a încasat, potrivit ultimei sale  declarații de avere , din iunie 2019, 243.266 de lei. Suma corespunde anului fiscal 2028, când Licu era adjunct al procurorului general.

Câți bani au fost alocați în perioada 2015-2019 pentru plata drepturilor câștigate în instanță de magistrați

Ministerul Justiției trebuie să plătească în perioada 2020-2024 aproximativ 390 de milioane de euro pentru drepturi salariale ale magistraților care și-au recuperat în instanță sporuri, de exemplu, în timp ce în ultimii patru ani s-au plătit în acest sens aproximativ 200 de milioane de euro, a declarat ministrul desemnat al Justiției, Cătălin Predoiu, marți, la audierile din comisia parlamentară.
Predoiu a vorbit despre "perfecta dezordine în sistemul salarial din justiție", spunând că guvernele au pierdut treptat din mână politica salarială în domeniul justiției. El a afirmat că legi necorelate și prost scrise în domeniul salarial au deschis calea acțiunilor în instanță pentru recuperarea unor sporuri, dobânzi sau penalizări, iar hotărârile instanțelor în acest sens "s-au rulat precum un bulgăre de zăpadă care a devenit uriaș, în ciuda intervențiilor legislative de eșalonare".
Potrivit lui Predoiu, pentru plata acestor drepturi obținute în instanță s-au alocat următoarele sume:
  • în 2015 - aproximativ 11 milioane de euro
  • în 2016 - 18,3 milioane de euro
  • 2017 - 63 de milioane de euro
  • 2018 - 38 de milioane de euro
  • în 2019 - 65 de milioane de euro.
"Sunt bani datorați și plătiți de Guvern rezultați din legi necorelate", a afirmat Predoiu.
El a precizat că, pe baza datelor pe care le are Ministerul Justiției de la instituțiile pentru care este ordonator principal de credite, se estimează că pentru perioada 2020-2024 se vor plăti aproximativ 390,2 milioane de euro pentru drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
O altă cheltuială semnificativă în domeniul Justiției este cea pentru diurne, transport și chirii. În 2019, Ministerul Justiției, Ministerul Public și instanța supremă au alocat și au cheltuit împreună 45 de milioane de euro pentru aceste drepturi ale magistraților, a afirmat Predoiu, precizând că în această sumă nu sunt incluse și cheltuielile Consiliului Superior al Magistraturii.


populare
astăzi

1 Așa o fi?

2 DOCUMENT Comisia de la Veneția, palmă grea dată agaricilor care au anulat alegerile!

3 Surpriză! / Trei avioane Boeing 747 încărcate cu arme americane pentru Ucraina au aterizat la un important centru logistic

4 Amănunte care dau fiori despre Clanul Remmo

5 76 de milioane de oameni au văzut asta în 24 de ore...