Rusia a obţinut venituri de 93 de miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului său cu Ucraina, majoritatea către UE, potrivit unui raport al unui centru de cercetare independent publicat luni.
Publicaţia Centrului de cercetare pentru energie şi aer curat (CREA), cu sediul în Finlanda, vine în contextul în care Ucraina îndeamnă Occidentul să întrerupă toate schimburile comerciale cu Rusia pentru a nu mai alimenta fondul de război al Kremlinului.
Uniunea Europeană a decis recent un embargo gradual - cu excepţii - asupra importurilor sale de petrol. Gazul rusesc, de care este puternic dependentă, nu este afectat pentru moment.
Potrivit raportului, UE a reprezentat 61% din importurile de combustibili fosili, adică aproximativ 57 de miliarde de euro, în primele 100 de zile de război (24 februarie - 3 iunie).
Cei mai mari importatori au fost China (12,6 miliarde de euro), Germania (12,1 miliarde de euro) şi Italia (7,8 miliarde de euro).
Veniturile Rusiei provin în primul rând din vânzarea de ţiţei (46 de miliarde de euro), urmată de gazele din conducte (24 de miliarde de euro), apoi de produsele petroliere, gazele naturale lichefiate (GNL) şi, în final, de cărbune.
Principalele aspecte publicate în raport:
Volumul importurilor a scăzut modest în luna mai, cu aproximativ 15% faţă de perioada de dinaintea invaziei, deoarece multe ţări şi firme au evitat aprovizionarea Rusiei.
Reducerea cererii şi preţul redus pentru petrolul rusesc au costat ţara aproximativ 200 de milioane de euro pe zi în luna mai. Cu toate acestea, creşterea cererii de combustibili fosili a creat o excepţie: preţurile medii de export ale Rusiei au fost în medie cu 60% mai mari decât anul trecut, chiar dacă au fost reduse de la preţurile internaţionale.
China a depăşit Germania ca cel mai mare importator. Importurile Chinei au fost în esenţă constante, în timp ce Germania a reuşit o reducere modestă a importurilor de petrol din Rusia.
Polonia şi Statele Unite au înregistrat cele mai mari lovituri în veniturile Rusiei. Lituania, Finlanda şi Estonia au înregistrat reduceri procentuale drastice de peste 50%.
Preţurile record ale combustibililor fosili şi eforturile de a reduce dependenţa de Rusia au determinat o ambiţie sporită pentru energie curată şi eficienţă energetică în întreaga Europă, ceea ce va reduce efectiv impactul interzicerii importurilor din Rusia. Răspândirea celor mai eficiente politici naţionale în bloc şi în afara acesteia ar putea creşte substanţial impactul.
India, Orientul Mijlociu, Franţa şi Belgia se cufundă în carburanţii ruseşti la preţ redus
India, Franţa, China, Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită au crescut importurile.
India a devenit un importator semnificativ de ţiţei rusesc, cumpărând 18% din exporturile ţării. O pondere semnificativă a ţiţeiului este reexportată ca produse petroliere rafinate, inclusiv în SUA şi Europa, o lacună importantă de înlăturat.
Cumpărătorii europeni, din Franţa, Belgia şi Ţările de Jos, au cumpărat majoritatea mărfurilor pe termen scurt cu reducere, cumpărând GNL şi ţiţei pe piaţa spot. Aceste achiziţii au loc în afara contractelor preexistente, deci reprezentând întotdeauna o decizie de cumpărare activă.
Majoritatea combustibililor fosili ruşi sunt transportaţi pe nave europene
Pe măsură ce petrolul rusesc este din ce în ce mai mult livrat către pieţe mai îndepărtate, este nevoie de mai multă capacitate de cisternă decât oricând. Aceasta este o vulnerabilitate cheie - sancţiunile puternice împotriva tancurilor care transportă ţiţei rusesc ar limita în mod semnificativ sfera acestui tip de redirecţionare a exporturilor Rusiei. În aprilie-mai, 68% din livrările de ţiţei ruseşti au fost efectuate cu nave deţinute de companii din UE, Marea Britanie şi Norvegia, doar tancurile greceşti transportând 43%. Pentru livrările în India şi Orientul Mijlociu, ponderea a fost şi mai mare, la 80%. 97% dintre cisterne au fost asigurate în doar trei ţări, Marea Britanie, Norvegia şi Suedia.
