Unele dintre casele plutitoare sunt locuite de oameni săraci, iar altele au fost restaurate şi transformate în restaurante, birouri şi săli de sport.

„Ideea de casă plutitoare a fost întotdeauna legată de ceva puţin ieşit din comun”, a mai continuat Soueif.

De pe terasa casei, remorcherele şi macaralele pot fi văzute încercuind proprietăţile din centrul capitalei. Trei case au fost remorcate, marţi. De asemenea, la începutul săptămânii, altele au fost remorcate, iar una dintre acestea a fost distrusă în acest proces.

Pe reţelele de socializare, egiptenii au criticat acţiunea împotriva caselor, cunoscute sub denumirea de „awamat” (în arabă, „plutitor”).

De altă părere este Mostafa el-Gafy, care a scris pe Twitter că aceste case sunt „urâte”.

Guvernul egiptean şi-a justificat hotărârea de a emite ordine de demolare, spunând că aceste case plutitoare au fost construite în urmă cu zeci de ani fără acordul său şi că proprietarii lor nu au reuşit să obţină permisele şi licenţele corecte.

Ministerul Irigaţiilor afirmă că va continua campania de demolare a caselor ancorate de-a lungul fluviului „cu încălcarea clară a legii”. Ministrul Mohammed Abdel Ati, a afirmat că este „un mesaj clar pentru cei care tranzitează Nilul”.

„Jur pe Dumnezeu, nu ştiu unde să mă duc", declară Ekhlas Helmy, în vârstă de 87 de ani, în timp ce îşi împachetează lucrurile.

„Sora mea are unele din lucrurile mele, şi fratele meu, deşi amândoi sunt nemulţumiţi de situaţie. Mi-au spus să-mi arunc lucrurile”, a mai continuat femeia.

Madame Helmy, cum este cunoscută, s-a născut pe o barcă şi afirmă că a fost crescută cu peşte. Mai târziu, după ce soţul ei a murit, ea şi-a construit propria casă pe apă, trăind timp de 30 de ani împreună cu câinii, pisicile şi gâştele ei.

Cele mai vechi case plutitoare au fost construite pe vremea faraonilor şi au fost concepute pentru călătoriile lungi.