O imagine cu mii de sticle de băutură folosite la amenajarea fundației unei case a stârnit numeroase reacții în on-line, după ce autoarea ei le-a cerut românilor sfaturi cu privire la utilitatea unor astfel de construcții.

O româncă a cerut sfaturi pentru a-și amenaja fundația casei folosind sticle, iar imaginea cu fundația construită din sticle, publicată pe rețelele de socializare, a stârnit un val de reacții.

„A mai folosit cineva asemenea metodă sub casă? Am citit că sticlele pot fi folosite ca parte a unei fundații robuste pentru a prinde un strat de aer între pământ și suprafața superioară finisată. Acest lucru creează un strat care este izolat natural și impermeabil. De asemenea, este bine protejat de șobolani și alți dăunători care desigur nu ronțăie sticlă”, a fost mesajul publicat pe grupul de Facebook - „Mutat la țară - Viața fără ceas”, în care oamenii au fost invitați să își împărtășească experiențele după folosirea sticlelor în fundație.

Numeroși români au relatat că au utilizat sticlele la construcții în casele bunicilor, pe vremea când ambalajele nu erau returnabile, însă pentru unii dintre ei recipientele goale puse cu fundul în sus au ajuns apoi un coșmar, atunci când au trebuit să facă renovări care implicau săpături la fundație.

Un inginer constructor i-a răspuns că un astfel de proiect nu este fezabil.

„Utopie. Sticlele trebuie să fie de aceeași înălțime, solul de sub ele trebuie să fie de aceeași duritate pentru a nu se afunda unele mai mult și într-un număr foarte mare pentru a acoperi toată suprafața. Avantaj față de o fundație și o izolație clasică: zero”, scrie constructorul.

Și alți români i-au recomandat autoarei să renunțe la fundația din sticle.

„Nu aș merge pe o asemenea variantă. Oricât ai vrea, tot face burtă undeva, pământul se mișcă. Mă gândeam și eu să folosesc o variantă mai ecologică, dar nu văd ceva mai fezabil decât placă și vată minerală rigidă. Voi încerca o variantă de dușumea din scânduri frezate cu nut și feder”, scrie acesta.

Unul dintre ei spune că folosirea sticlei i-a adus necazuri, atunci când a trebuit să refacă podeaua.

„A folosit tata sticlele la podeaua de la baie. Când a trebuit să facă renovări și a trebuit să pună alt sistem de canalizare, când a stricat podeaua, a dat de sticlă. Și a trebuit sa o scoată pe toată, căci unde a dat cu ciocanul era totul plesnit sau stricat”, a povestit acesta.

La 50 de bani - sticla, cât de rentabil mai este, se întrebă un alt român. Sunt tot mai greu de adunat sticlele, a concluzionat acesta. „Este muncă de chinez bătrân, nu merită efortul”, crede un alt român.

„N-aș face niciodată așa ceva. Dacă îmi fac o casă o dată în viață, îmi fac cu materiale de cea mai bună calitate”, a fost un alt mesaj.

Unii români sunt mulțumiți că au folosit sticle

Mai mulți români spun că au folosit sticlă spartă la fundațiile caselor și pentru izolarea podelelor. Unii le-au folosit întregi, în podele.

„Eu mi-am izolat podeaua casei în felul acesta, cu sticle și lut. Au intrat câteva zeci de mii de sticle pe o suprafață de 50 de metri pătrați. Am mers pe straturi: piatră și pietriș compactate bine, geotextil, nisip, în nisip am băgat cu gura în jos sticle de toate dimensiunile, inclusiv borcane. Peste ele am turnat în mai multe etape cam 20 de centimetri șapă de lut (nisip, lut, var, paie tocate), apoi șapa autonivelantă. Pe șapă am lipit dușumea. Pentru mine a meritat să procedez așa. Am avut sticle și timp, dar nu am avut bani. Locuiesc în casa aceasta de vreo cinci ani și nu am observat să fie vreo problemă. Sticlele izolează, lutul stochează căldura în podea”, relatează acesta.

Metoda poate fi folosită la casele ridicate din materiale reciclate, susține un alt român. „Peste sticle se face o podea de lut. Izolează foarte bine, respiră podeaua, reglează umiditatea în casă”, crede acesta.

Dacă a strâns mii de sticle și nu are ce face cu ele, le-ar putea folosi și în construcții, îi recomandă un român.

„Cunosc două persoane care au procedat în felul acesta. Dar era pe vremea când nu se returnau ambalajele, iar unul dintre ei a început să adune sticle cu vreun an înainte de a se apuca, de la baruri, de la prieteni, tot ce găsea pe dimensiunea respectivă. Nici unul nu are probleme cu podeaua. Sticlele sunt un foarte bun izolator și dacă se pun cu gâtul într-un strat de nisip, construcția merge destul de rapid, chiar dacă nu pare. Dacă aveți deja sticlele strânse, merită efortul”, este de părere acesta.

Această metodă (cu unele reglaje fine) funcționează foarte bine pentru sere pentru a menține căldura și, de asemenea, pentru a izola partea inferioară a cuptoarelor, spune un alt internaut. Însă, la fel ca alții, îi recomandă acesteia să folosească sticla spartă în fundație.

„Eu aș sparge toată sticla și aș adăuga și un strat de nisip compactat deasupra, apoi aș turna deasupra o placă de 10 centimetri de beton armat ca podea sau pardoseală. Altfel, cu sticlele întregi ar funcționa dacă podeaua este din lemn și nu există niciun contact sau presiune pe ele”, recomandă acesta.

Mulți români s-au amuzat pe seama planurilor femeii. I-au scris mesaje ironice: „toate sticlele băute de voi?”, „poate vin unii și îți desfac podeaua pentru a o duce la reciclat”, „sticlele trebuie să fie pline, nu cu băuturi ieftine, că se duce fundația”, „când ai terminat de umplut locul cu sticle, ți s-a terminat și ficatul”, „cât iese la metru pătrat? De-o ciroză”, „nu apuci tu toată viața să bei atât cât să umpli o cameră cu sticle”.

Pot rezista unui cutremur, se întreabă un alt internaut, în timp ce alții au sfătuit-o să discute în primul rănd cu specialiștii pentru avea cât de util este un astfel de demers.

Casa și anexele din sticle adunate din birturi

Unii români și-au construit aproape în întregime casele folosind sticle. Vasile Piscureanu, un localnici din comuna Jupâneşti (județul Gorj) se mândrea în anii trecuți că a ridicat în curtea casei sale mai multe construcţii din sticle.

Una dintre case are și un etaj și a fost construită din lăzi pline cu sticle, folosite în locul cărămizilor. Materialele au fost adunate de-a lungul a două decenii, începând din anii ‘90, în special din barurile locale. Sticlele din pereții micii sale vile au fost amestecate cu ciment.

„Este mai tare decât o cărămidă. Am zidit lăzile cu ciment, aşa cum se face şi cu cărămizile. Este ca o vilă, pentru că făcut şi o scară care duce la mansardă. Acolo, ziua este răcoare, iar noaptea cald, pentru că este vorba de condens şi circulaţia aerului. Sticlele conferă rezistenţă, iar lăzile sunt folosite în loc de cofraj“, afirma acesta.

Localnicul a mai ridicat în curtea gospodăriei o construcție de forma unei sticle şi alta care seamănă cu o ploscă. Pentru prima dintre ele a folosit peste 10.000 de sticle, iar pereții celeilalte au fost încastrate alte 4.000 de sticle.