La sfârșitul lunii septembrie, 11 membri republicani ai Congresului au trimis o scrisoare directorilor serviciilor de informații naționale și Oficiului de Securitate Internă al Departamentului Agriculturii, pentru a avertiza cu privire la o amenințare emergentă din China.

Carne vegetala/ FOTO:Linkedin

Aceștia au afirmat că China intenționează să devină liderul mondial în producția de carne produsă în laborator, ca parte a unei „tentative strategice de a domina lanțurile globale de aprovizionare cu alimente”, o mișcare care ar putea reprezenta o amenințare urgentă la adresa securității alimentare a Statelor Unite și a aliaților săi, scrie New York Times.

Este reacția tipică pe care o vedem frecvent în Washington în aceste zile, în care tot ce face China este privit prin prisma îngustă și adesea distorsionată a securității naționale, indiferent dacă are un impact pozitiv asupra lumii. Conform acestei logici, nu se mulțumesc doar cu încercarea de a face învechite mașinile noastre care consumă mult combustibil prin vehicule electrice, ci se presupune că Partidul Comunist Chinez aeneaz și la hamburgerii și curcanii americani, noează publicația.

Asigurarea securității alimentare

Scrisoarea are dreptate într-un singur punct: China este serios interesată să obțină progrese semnificative în domeniul așa-numitelor alimente ale viitorului, care includ carne cultivată în laborator, carne pe bază de plante și alte alternative. Pe măsură ce apetitul Chinei pentru aceste produse a crescut, guvernul chinez a făcut, în 2021, din crearea unor industrii interne de proteine alternative o parte din strategia sa națională de dezvoltare economică. Acest obiectiv a devenit un component central al planurilor extinse pentru asigurarea securității alimentare, iar investițiile în noi inițiative de cercetare sunt în continuă creștere.

Desigur, rivalitatea geopolotică cu Statele Unite este aproape sigur o parte din motivația Chinei; aceasta vrea să devină autosuficientă în producția de alimente, în caz că tensiunile cu SUA vor escalada până la război.

Însă există mult mai mult în această ecuație. Metoda tradițională de producție a cărnii – defrișarea pădurilor pentru a hrăni turmele de animale care emit gaze cu efect de seră – dăunează planetei. Dacă oamenii de știință ar putea descoperi cum să produc acum carne în laborator la scară mare, acest proces ar putea deveni un standard în alimentația de mâine. Dacă China este dispusă să investească în tehnologii cu beneficii globale, americanii ar trebui să privească acest lucru nu ca o amenințare la adresa securității naționale, ci ca pe o sursă de inspirație pentru cum ar putea evolua piețele noastre de proteine, noeaz ziarul.

China are motive excelente pentru a se asigura că populația sa enormă are suficient de mâncare, motive care nu au nimic de-a face cu Statele Unite. Generațiile mai în vârstă de chinezi păstrează amintiri dureroase ale foametei în masă din deceniile care au precedat începutul erei de reforme economice în China, la sfârșitul anilor 1970. Președintele Xi Jinping știe cum mergea la culcare flămând în tinerețea sa, cu nimic altceva decât supă pentru cină. El a numit securitatea alimentară „o linie roșie, care ar declanșa consecințe îngrozitoare dacă ar fi vreodată compromisă”.

Preocuparea oficială a Chinei față de alimentație crește

Preocuparea oficială a Chinei față de alimentație pare să crească pe măsură ce nevoile sale dietetice se extind, iar relațiile cu Statele Unite se deteriorează. China are aproape 20% din populația lumii, dar mai puțin de 10% din terenurile arabile ale lumii. Dependența sa de carnea și alte produse agricole importate, în special de produsele americane precum soia (un ingredient-cheie pentru hrana porcului chinez), îngrijorează Beijingul, mai ales în contextul în care Donald Trump amenința cu un război comercial și strategii militare americane identificau dependența Chinei de carnea americană ca pe un punct slab.

Creșterea cererii de carne și alte alimente din China are implicații semnificative și pentru restul lumii. În 2021, China a reprezentat aproximativ 27% din consumul global de carne, dublu față de SUA, iar cererea chineză crește rapid. Creșterea economică permite oamenilor din China să se bucure de diete mai bogate și mai variate, iar drept urmare, chinezii de astăzi sunt mai mari și mai înalți decât strămoșii lor.

Dar poate planeta să facă față unei creșteri semnificative a producției de animale? În prezent, sectorul reprezintă între 10 și 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar consumul mondial de carne este de așteptat să continue să crească timp de decenii, pe măsură ce alte națiuni în dezvoltare urmează exemplul Chinei în adoptarea dietelor pe bază de proteine animale. Așa cum a spus Patrick Brown, fondatorul companiei americane Impossible Foods, producătoare de carne pe bază de plante, în 2020, „de fiecare dată când cineva din China mănâncă o bucată de carne, o mică fărâmă de fum se ridică în Amazon.” Aceste sentimente au stârnit resentimente în China. Oamenii lor au dreptul de a consuma o dietă cu proteine, la fel ca oricine altcineva, iar chinezii consumă mai puțină carne pe cap de locuitor decât americanii. Dar planeta nu ține cont de noțiuni abstracte de justiție. Ceva trebuie să se schimbe.

Sfântul Graal al cărnii

Scopul Chinei este Sfântul Graal al cărnii: alternative viabile din punct de vedere comercial care să aibă același gust ca și carnea reală, dar care să poată fi produse la scară și fără emisiile, costurile de producție, utilizarea terenurilor și riscurile asociate lanțurilor de aprovizionare cu carne provenită de la animale. În Statele Unite, această idee a inspirat promisiuni mari din partea producătorilor și miliarde de dolari în fonduri de capital de risc în ultimul deceniu. Dar realitatea începe să se instaleze pe măsură ce actorii din industrie descoperă că producerea cărnii cultivate la scară este mult mai dificilă și costisitoare decât se așteptau. China, cu abordarea sa dirijată de stat, ar putea fi într-o poziție mai bună pentru a descifra acest cod. Am văzut ce pot face cercetătorii și inginerii chinezi atunci când planificatorii de stat își pun mintea și resursele la rezolvarea unor probleme tehnice dificile.

China rămâne dependentă de multe tehnologii dezvoltate în Occident. Dar abilitatea sa unică de a utiliza subvenții, asistență reglementară și piața internă uriașă de consum pentru a transforma aceste tehnologii în produse accesibile este fără egal. China a observat cu atenție Tesla , aprobând fabrica de producție a lui Elon Musk de la Shanghai, care a început producția în 2019, înainte de a mobiliza propria industrie auto pentru a produce produse mult mai ieftine. China a avansat înaintea Statelor Unite în domeniul energiei regenerabile și furnizează din ce în ce mai mult restului lumii panouri solare, turbine eoliene și mașini electrice.

Guvernul adoptă aceeași abordare totală în ceea ce privește securitatea alimentară. Pe lângă proteinele alternative, China face stocuri de importuri alimentare și promovează cultura organismelor modificate genetic. De asemenea, China implementează inovații precum fermele de somon în Xinjiang, unde nu există ieșire la mare, clădiri de porci imense în care animalele sunt adăpostite, hrănite și sacrificate la scară industrială, și ferme fără personal, unde dronele și alte echipamente automate plantează, fertilizează și recoltează culturile.

Mulți americani rămân sceptici cu privire la proteinele derivate din surse non-animalice, dar chinezii consumă deja unul dintre ele, concluzionează New York Times.