Anchetatorii încearcă să rezolve misterul modului în care două cabluri submarine de internet din Marea Baltică au fost tăiate la câteva ore unul de celălalt.

Cele două cabluri – BCS Est-Vest care leagă Lituania și Suedia și C-Lion1 care leagă Finlanda de Germania – au fost întrerupte brusc duminică și luni.

Cablul de comunicație subacvatic Linia C-Lion 1 care leagă Helsinki de Rostock are grosimea unui furtun de incendiu, în care sunt opt ​​perechi de fibre de sticlă de înaltă permeabilitate, protejate de un strat de oțel și bineînțeles că este impermeabil, scrie Deutsche Welle .

La momentul realizării proiectului, cablul nu a fost doar așezat fundul mării - o nava specială a săpat un canal la o adâncime de aproximativ un metru, astfel încât cablul să fie protejat. Cu toate acestea, în noaptea de luni, C-Lion 1 a fost avariat în largul insulei Öland, la fel cum un alt cablu de comunicații - BCS Est-Vest - între Suedia și Lituania a fost avariat în largul coastei Gotlandului cu doar câteva ore înainte.

Ambele avarii au avut loc în zona economică exclusivă a Suediei, iar procurorii suedezi au demarat o anchetă preliminară marți pentru suspiciunea de posibil sabotaj.

Două accidente, la interval de doar câteva ore. Coincidență?

Sursă foto: NATO

Ipoteza unei simple coincidențe este greu de crezut, mai ales că ”Yi Peng 3”, o navă de marfă chineză cu un căpitan rus, a trecut exact peste locurile în care au fost avariate cablurile, relatează presa suedeză citând informații disponibile public de la Marina Suedeză.

Yi Peng 3 s-a comportat oricum ciudat: căpitanul a oprit de câteva ori dispozitivul de localizare, scrie DW.

Nu este primul incident de acest gen în Marea Baltică, explică Moritz Brake, expert în securitate maritimă la Centrul pentru Studii Avansate de Securitate, Strategie și Integrare (CASSIS) de la Universitatea din Bonn.

Pe 7 octombrie anul trecut, două cabluri de comunicații și gazoductul submarin Baltic Connector au fost avariate, iar vinovată este o navă container, deși sub pavilionul Hong Kong-ului, care a deteriorat „în mod accidental” acea infrastructură cu ancora pe care coborâse în adâncuri.

Brake nu crede că există un căpitan în întreaga lume căruia i s-ar întâmpla așa ceva doar „din întâmplare”:

”Ancora a fost târâtă peste fundul mării timp de aproximativ 180 de kilometri. Acesta nu poate fi un accident, în care nimeni nu observă că se întâmplă". În plus, acea navă de containere naviga în compania unei așa-zise nave rusești de „cercetare”.

„Este o coincidență prea mare deodată”, conchide expertul în securitate.

Serviciile secrete ale țărilor occidentale sunt de mult timp în alertă din cauza acestor nave rusești de „cercetare” care acționează mai ales fundul Mării Baltice.

Yi Peng 3 se află acum ancorat în strâmtoarea Kattegat, între Danemarca și Suedia, așa cum arată datele de urmărire a navelor MarineTraffic.

YI PENG 3 Sursa: marinetraffic.com

O navă de patrulare a marinei daneze ancorată în apropiere, relata și Reuters . „Apărarea daneză poate confirma că suntem prezenți în zona din apropierea navei chinezești Yi Peng 3”, a spus Armata într-o postare pe social media X, într-unul din rarele sale comentarii publice despre navele care navighează ăn apele daneze.

„Cercetătorii” ruși sunt interesați chiar de zonele pe unde trec liniile de infrastructură între peninsula Scandinavă și Europa continentală. Teoretic, acestea sunt ape internaționale și, în special, țările din jurul Mării Baltice - inclusiv Rusia - s-au angajat de mult timp să garanteze navigația nestingherită pentru toată lumea.

În cazul cablului de comunicație C-Lion 1, nu a fost de fapt nevoie de spionaj și cercetare: locația exactă a cablului este disponibilă public pe internet, mai ales că se afla în mare parte paralelă cu gazoductul distrus North Stream.

Chiar și cu aceste două cabluri de comunicație distruse, pagubele nu sunt deosebit de mari, a spus Brake pentru DW.

„În orice caz, există 100 - 150 de cazuri în lume când cablurile au fost deteriorate. De aceea, această infrastructură este într-adevăr o adevărată „rețea”, așa că, dacă o fibră este ruptă, totul este preluat de magistralele din jur - nu este o problemă, utilizatorii nici nu vor observa asta.”

Cum să reacționezi într-un astfel de caz?

Brake mai subliniază că un astfel de sabotaj afectează economia noastră, deoarece investitorilor le va fi mai greu să dea bani pentru infrastructura subacvatică care ar putea fi distrusă.

Asta se întâmplă deja, ne spune expertul: „Guvernul suedez a anulat deja mai multe proiecte de parcuri eoliene offshore pentru că siguranța acestora nu putea fi garantată”.

„Întrebarea este: cum să reacționăm într-un astfel de caz? Prin oprirea navei? Prin implicarea NATO? Ce informații se schimbă? Adversarul testează cu siguranță metodele noastre în astfel de incidente”, a spus Brake.

Fie că este vorba de cabluri de comunicații, conducte de gaz sau conducte de petrol, chiar și siguranța completă a navigației este imposibil de garantat și asigurat, susține Moritz Brake: „Inamicul poate alege un singur loc pentru a lovi, în timp ce noi trebuie să apărăm și să monitorizăm întreaga rețea"

Una peste alta, expertul în securitate maritimă crede că trebuie să luăm în calcul că vor mai fi și alte acțiuni de sabotaj asupra infrastructurii noastre.

„Cel puțin, ne putem consolida capacitățile de monitorizare, ceea ce înseamnă să recunoaștem, dar și să dovedim și să arătăm public când alții fac ceva în infrastructura noastră. Așa putem arăta: dacă ne amenințați pe undeva, atunci putem iniția contramăsuri. Poate nu în același loc, dar în altă parte.” SURSA: defenseromania.ro