Vladimir Putin este dispus să discute cu președintele ales Donald Trump un acord de încetare a focului în Ucraina, însă exclude orice fel de concesii teritoriale majore și insistă ca Kievul să renunțe la ambițiile de a adera la NATO, au declarat pentru Reuters cinci surse familiare cu gândirea Kremlinului.

Trump, care a promis să pună capăt rapid conflictului din Ucraina, a câștigat un nou mandat la Casa Albă într-un moment de ascensiune a Rusiei pe frontul din Ucraina. Moscova controlează o parte a Ucrainei de mărimea statului american Virginia și avansează în cel mai rapid ritm de la începutul invaziei în 2022.

Într-o primă relatare detaliată despre ce ar putea accepta Putin într-un eventual acord intermediat de Trump, cei cinci actuali și foști oficiali ruși care au vorbit cu agenția Reuters sub condiția anonimatului au afirmat că Kremlinul ar putea accepta în mare înghețarea conflictului de-a lungul liniilor frontului.

Trei dintre sursele care au dorit să rămână anonime din cauza naturii delicate a subiectului afirmă că ar putea exista loc de negociere privind delimitarea exactă a celor patru regiuni din estul și sudul Ucrainei – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.

Deși Moscova revendică cele patru regiuni ca făcând parte integral din Rusia, protejate de scutul său nuclear, forțele sale controlează aproximativ 70-80% din teritoriul lor, iar circa 26.000 km pătrați sunt încă sub controlul trupelor ucrainene, conform datelor publice despre linia frontului.

Ce concesii ar fi dipus să facă Putin

Rusia ar putea, de asemenea, să fie deschisă retragerii din zonele relativ mici pe care le controlează în regiunile Harkov și Nikolaev, situate în nordul și sudul Ucrainei, au declarat doi dintre oficiali.

Putin a afirmat luna aceasta că orice acord de încetare a focului ar trebui să reflecte „realitățile” de pe teren și că un armistițiu de scurtă durată ar putea doar să permită Occidentului să reînarmeze Ucraina.

„Dacă nu există neutralitate, este greu de imaginat existența unor relații de bună vecinătate între Rusia și Ucraina”, a spus Putin la grupul de discuții Valdai, pe 7 noiembrie.

„De ce? Pentru că aceasta ar însemna că Ucraina va fi folosită constant ca o unealtă în mâinile greșite și în detrimentul intereselor Federației Ruse.”

Două dintre surse au declarat că decizia președintelui în exercițiu Joe Biden de a permite Ucrainei să folosească rachete americane ATACMS pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei ar putea complica și întârzia orice înțelegere – și ar putea înăspri cererile Moscovei. Susținătorii unei linii dure din elitele politice și de securitate ale Rusiei cer o parte mai mare din Ucraina.

Rusia e pregătită să lupte în continuare

Marți, Kievul a folosit pentru prima dată rachete ATACMS pentru a lovi teritoriul rusesc, conform presei ucrainene și Moscovei, care a condamnat mutarea drept o escaladare majoră.

Dacă nu se ajunge la un acord de încetare a focului, cele două surse au spus că Rusia va continua să lupte.

„Putin a declarat deja că înghețarea conflictului nu va funcționa sub nicio formă”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru Reuters, cu câteva ore înainte ca rușii să raporteze atacurile cu rachete ATACMS. „Și autorizarea folosirii acestor rachete este o escaladare foarte periculoasă din partea Statelor Unite”, a adăugat el.

Ministerul ucrainean de externe nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii din partea Reuters.

Directorul de comunicații al lui Trump, Steven Cheung, a declarat pentru Reuters despre viitorul președinte al SUA că „el este singura persoană care poate aduce ambele părți la masa negocierilor pentru a lucra la încheierea războiului și oprirea uciderilor.”

Trump, un miliardar din sectorul imobiliar și autor al cărții din 1987 „Trump: The Art of the Deal”, a afirmat că va vorbi direct cu Putin în eforturile sale de a încheia un acord de pace, deși nu a oferit detalii despre cum ar putea împăca părțile aflate în conflict, atât Moscova, cât și Kievul, dând puține semne că ar fi dispuse la concesii majore.

Vladimir Putin și Donald Trump în timpul unei întâlniri ce a avut loc la Kremlin pe 16 iulie 2018, în timpul primului mandat al președintelui ales al SUA, FOTO: Wil West News / Profimedia Images

Kremlinul vrea ca Ucraina să renunțe la ambițiile de a se alătura NATO

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țara sa nu va avea odihnă până când ultimul soldat rus nu va fi alungat de pe teritoriul ucrainean – în baza granițelor obținute după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Însă inclusiv generali americani de top au afirmat în public că acesta este un obiectiv poate mult prea ambițios.

Pe 14 iunie, Putin a stabilit condițiile sale inițiale pentru o încheiere imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunțe la ambițiile NATO și să își retragă toate trupele din întreg teritoriul celor patru regiuni ucrainene revendicate și în mare parte controlate de Rusia.

În timp ce Rusia nu va tolera aderarea Ucrainei la NATO sau prezența trupelor NATO pe teritoriul ucrainean, ea este deschisă să discute garanții de securitate pentru Kiev, potrivit celor cinci oficiali consultați de Reuters.

Alte concesii ucrainene pe care Kremlinul le-ar putea cere includ limitarea dimensiunii forțelor armate ucrainene și angajamentul de a nu restricționa folosirea limbii ruse în Ucraina, mai afirmă sursele citate.

Analistul Dimitri Simes, care a emigrat din URSS în SUA în 1973 și este considerat unul dintre cei mai bine conectați experți în ceea ce privește relațiile Washington-Moscova, a declarat pentru Reuters că un acord de încetare a focului ar putea fi încheiat relativ rapid pentru a pune capăt războiului, care a ucis sute de mii de soldați și a strămutat milioane de civili.

Totuși, un acord mai amplu și de durată, care să abordeze preocupările de securitate ale ambelor părți, ar fi extrem de dificil de realizat, potrivit acestuia.

„Un acord de amploare ar fi, în opinia mea, foarte dificil de atins, deoarece pozițiile celor două părți sunt foarte departe una de cealaltă”.

„Adevărul dur”: Rusia câștigă în momentul de față

Potrivit calculelor Reuters, trupele de invazie controlează 18% din teritoriul Ucrainei, inclusiv întreaga peninsulă Crimeea, anexată în 2014, 80% din Donbas – regiunile Donețk și Luhansk – și mai mult de 70% din regiunile Zaporojie și Herson. Forțele Moscovei controlează de asemenea sub 3% din regiunea Harkov și o mică fâșie de teritoriu în Nikolaev.

În total, Rusia controlează peste 110.000 km pătrați din teritoriul ucrainean. Ucraina, la rândul său, controlează aproximativ 650 km pătrați din regiunea Kursk a Rusiei.

Pe plan intern, Putin ar putea prezenta un acord de încetare a focului prin care Rusia păstrează cea mai mare parte a teritoriilor din Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson ca pe o victorie, justificând-o prin protejarea vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei și asigurarea legăturii terestre cu Crimeea, potrivit uneia dintre surse.

Viitorul Crimeei însă nu este negociabil pentru Moscova, au subliniat toți oficialii ruși intervievați. Peninsula trebuie să rămână a Rusiei.

Unul dintre acești oficiali, o sursă de rang înalt familiarizată cu discuțiile de la vârful Kremlinului, a declarat că Occidentul va trebui să accepte „adevărul dur” conform căruia tot sprijinul oferit Ucrainei nu poate împiedica Rusia să câștige războiul.

Președintele Volodimir Zelenski, șeful cancelariei prezidențiale, Andrii Yermak, comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi și comandantul Brigăzii 82 de Asalt, Dmitro Voloșin, în zona Sumî (Foto: Handout / AFP / Profimedia)

Putin va prezenta pe plan intern acordul de pace ca o victorie

Putin, un fost locotenent-colonel al KGB care a asistat la prăbușirea Uniunii Sovietice în timp ce era staționat la Dresda, a luat decizia de a invada Ucraina aproape de unul singur, consultându-se doar cu un grup restrâns de consilieri de încredere, au afirmat pentru Reuters zece surse rusești cu cunoștințe despre gândirea Kremlinului.

El va avea, de asemenea, ultimul cuvânt în orice decizie privind un armistițiu, au spus cei cinci oficiali citați sub condiția anonimității.

Liderul de la Kremlin prezintă ceea ce el numește „operațiunea militară specială” din Ucraina drept un moment de cotitură în care Moscova s-a ridicat în sfârșit împotriva a ceea ce el consideră a fi aroganța Occidentului, care a extins NATO spre est, apropiindu-se de granițele Rusiei și s-a amestecat în politica unor țări pe care Moscova le consideră ca fiind în sfera sa de influență, inclusiv Georgia și Republica Moldova și, mai ales, Ucraina.

Kievul și Occidentul susțin că invazia a fost o încercare de a anexa teritoriu suveran al Ucrainei.

Garanții de securitate pentru Kiev

Când au fost întrebați cum ar putea arăta un posibil armistițiu, două dintre sursele rusești au făcut referire la un proiect de acord care era aproape de a fi aprobat în aprilie 2022, după discuțiile de la Istanbul, și la care Putin a făcut referire public ca o posibilă bază pentru un acord.

Potrivit acelui proiect, o copie a căruia a fost obținută de Reuters, Ucraina ar trebui să accepte neutralitatea permanentă în schimbul unor garanții internaționale de securitate din partea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite.

Unul dintre oficialii ruși a declarat că nu va exista niciun acord dacă Ucraina nu primește garanții de securitate, adăugând că:

„Întrebarea este cum să se evite un acord care într-o bună zi să blocheze Occidentul într-o confruntare directă cu Rusia”.

Distribuie Distribuie Comentarii