Temperaturile medii din ultima lună de vară ar putea fi mai ridicate decât de obicei, însă nu este sigur că luna august va fi mai caldă decât iulie, a declarat Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Luna august vine cu temperaturi record - Foto Arhivă

„Estimările actuale privind ultima lună de vară indică o probabilitate destul de ridicată ca în fiecare săptămână temperaturile medii să înregistreze valori mai ridicate decât în mod obişnuit şi cea mai caldă săptămână pare a fi 5 - 12 august. De asemenea, săptămânile 12 - 19 august şi 19 - 26 august, practic cele trei săptămâni indică o probabilitate de a avea abateri termice pozitive mai mari de două grade Celsius. Din punct de vedere al cantităţilor de precipitaţii, în medie, vor fi cantităţi deficitare la începutul lunii august, după care ne apropiem de normalul pluviometric al fiecărei săptămâni. Cu siguranţă însă nu putem estima dacă luna august va putea fi mai caldă decât luna iulie. Putem face aprecieri doar din perspectiva a ceea ce înseamnă tendinţa regimului de temperaturi şi a cantităţilor săptămânale pe întreaga lună de precipitaţii”, a precizat Elena Mateescu , potrivit Agerpres.

Potrivit caracterizării climatice a lunii august, publicată de ANM, luna august este cea mai însorită și, uneori, cea mai caldă lună a verii. Recordul de temperatură înregistrat în România pentru luna august este de 44,5 grade Celsius, iar în Capitală, de 41,5 grade Celsius.

Elena Mateescu a subliniat că iunie din acest an a fost cea mai călduroasă lună iunie din istoria măsurătorilor meteorologice, înregistrând o abatere termică pozitivă de 3,7 grade Celsius. De asemenea, luna iulie are toate șansele să devină cea mai călduroasă lună iulie din istorie.

„În iunie am avut o abatere pozitivă de 3,7 grade Celsius faţă de normalul termic al unei luni iunie în ţara noastră şi o lună deficitară din punctul de vedere al cantităţii medii lunare de precipitaţii, doar 66,6 litri/mp˛ faţă de o normă de 84,5 litri/mp. Luna iulie înregistrează la acest moment o abatere termică de 4 grade Celsius şi are o şansă foarte mare să devină cea mai călduroasă lună iulie din istoria măsurătorilor meteorologice, pentru că cea mai caldă lună iulie a fost în 2012 cu 3,5 grade Celsius. La acest moment, 4 grade menţine luna iulie în topul lunilor celor mai calde şi, având în vedere şi ceea ce urmează până la sfârşitul lunii iulie, adică din nou temperaturi caniculare peste normalul datei din calendar, putem aprecia că există o şansă foarte mare, o probabilitate foarte mare ca şi luna iulie din acest an să devină cea mai caldă. Deci, iată două luni de vară în top cele mai călduroase luni de vară de când se fac măsurători meteorologice din ţară noastre, din 1961”, a detaliat directorul ANM.

Potrivit sursei citate, de la 1 ianuarie până în prezent, s-au emis nouă avertizări generale de Cod roșu și 52 de avertizări nowcasting de Cod roșu pentru instabilitate atmosferică, dintre care 43 au fost emise numai în luna iunie.

„În luna iulie 2024 au fost emise şase avertizări generale de Cod roşu de caniculă şi nouă de tip nowcasting pentru fenomene de instabilitate. În perioada 13-18 iulie au fost şase zile consecutive de Cod roşu de val de căldură persistent şi disconfort termic deosebit de accentuat. Este primul Cod roşu cel mai lung şi extins în aproape toată ţara emis de ANM. De la 1 ianuarie şi până în prezent s-au emis nouă avertizări generale de Cod roşu şi 52 de tip nowcasting pentru fenomene de instabilitate. Numai în luna iunie am avut 43 de Coduri roşu pe fenomene de instabilitate atmosferică", a adăugat directorul general al ANM.

Cel mai secetos an agricol din istorie

Acest an agricol se conturează a fi unul dintre cei mai secetoși din istorie, afectând sever culturile prășitoare, precum porumbul și floarea-soarelui, a declarat directorul general al ANM, Elena Mateescu.

„Avem secetă pedologică extremă în bună parte din ţară, dar cele mai afectate zone în care deficitul de apă este unul extrem sunt Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi estul Moldovei, vestul Banatului şi al Crişanei. Culturile cele mai afectate sunt porumbul şi floarea soarelui. Putem spune că din cele aproape 11 luni, de la 1 septembrie 2023, când a început anul agricol curent şi până când se termină la 31 august 2024, şapte luni cantităţile de precipitaţii au fost deficitare şi trei luni la rând, din mai, iunie şi iulie, vorbim în medie de cantităţi sub normele lunare. Deci, va fi unul dintre cei mai secetoşi ani agricoli, în special pentru culturile prăşitoare", a precizat Elena Mateescu.

În ultimele 11 luni, precipitațiile au fost deficitare în șapte luni, iar în mai, iunie și iulie cantitățile au fost sub normele lunare. Această situație a generat îngălbenirea și uscarea prematură a plantelor și subdimensionarea elementelor de rod. Conținutul de umiditate din sol este extrem de scăzut, afectând creșterea și maturarea culturilor. De asemenea, se prevăd temperaturi ridicate și precipitații sub formă de aversă, torențiale și grindină, ceea ce agravează stresul termic pentru plante.