Raportul privind starea învățământului superior 2021/2022 al Ministerului Educației arată că universitatea preferată de tinerii români este UBB din Cluj, iar Dreptul se află pe locul 1 în topul domeniilor de licență, urmat de administrarea afacerilor și limbi și literaturi.

Universitatea preferată de tinerii români este „Babeș Bolyai“ din Cluj-Napoca. Anul trecut aici erau înscriși 39.897 de studenți care făceau parte din regimul subvenționat și cu taxă al fiecărui ciclu de studiu (licență, master și doctorat), potrivit unui raport public ce privește starea învățământului universitar.

A doua cea mai căutată universitate este Universitatea din București (33.107), iar cea de-a treia – Politehnica din București (28.381). Topul este continuat de Universitatea „A.I. Cuza“ din Iași, ASE din București, Universitatea „Transilvania“ din Brașov, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea „Ovidius“ din Constanța (14.132 de studenți). În topul universităților cu cei mai puțini studenți, pe locul I se află Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș (437 de studenți), care este urmată de UNATC „I.L. Caragiale“ din București (920). Pe locul 10 în acest top se află Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București (3.394).

Facultățile preferate

12.270 de studenți erau înmatriculați în anul I la Drept, în anul universitar 2021/2022, dintre care 6.765 în învățământul de stat și restul în privat, arată Raportul privind starea învățământului superior 2021/2022 al Ministerului Educației. De altfel, specializarea Drept domină de ani buni preferințele studenților, chiar dacă numărul celor care ajung la facultate este mai mic de la un an la altul.

Potrivit aceleiași surse, în anul universitar 2021/2022 sistemul național de învățământ superior cuprindea 88 de instituții și 543 de facultăți, 60% dintre instituții fiind de stat, iar restul, private. „Pentru anul universitar 2021/2022, datele sunt următoarele: 53 de instituții de învățământ superior de stat și 35 de instituții de învățământ superior particulare, cu 409 de facultăți de stat și 134 de facultăți particulare. Ponderea cea mai ridicată a rețelei este prezentă în Municipiul București, care cuprinde o treime (34%) dintre instituțiile de învățământ superior și peste un sfert (27%) dintre facultăți“, potrivit aceleiași surse.

Puțini termină facultatea

Dacă în 2007/2008 numărul studenților era de 896.200 de persoane, în 2021/2022 acesta a ajuns la 554.000, dintre care 88% studiau în învățământul de stat. Din totalul studenţilor înscrişi în învățământul superior în anul universitar 2021/2022, 75,1% urmau programe de studii universitare de licență, 20,2% – programe de studii universitare de masterat, 4% – programe de studii universitare de doctorat, iar sub 1% – programe de studii postdoctorale, de studii aprofundate și academice postuniversitare.

„În ultimul deceniu, rata de absolvire a învățământului superior (vârsta 25-34 de ani) nu s-a îmbunătățit semnificativ și s-a înregistrat o tendință de stagnare pe termen lung. În anul 2021, această rată a fost de 23,3%, ceea ce reprezintă aproape jumătate din media UE (41,2%)“, se mai arată în document.

Nivelurile scăzute de absolvire a învățământului superior sunt cauzate printre altele și de rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, de ratele scăzute de promovare a examenului de Bacalaureat și de nivelurile scăzute de participare la învățământul superior a elevilor care provin din medii defavorizate. Astfel, în timp ce rata medie a UE de absolvire a învățământului terțiar în zonele rurale este de 29,6%, în România, ea este de 8,2%. Totodată, rata de absolvire în mediul urban este mai mică în România, comparativ cu UE: 44%, față de 51,4%. Decalajele între diferitele regiuni ale țării sunt mari: 50,5% în București, comparativ cu 15,3%, în zona rurală din sudul Munteniei.

A scăzut ponderea cazurilor de repetenție și situație școlară neîncheiată (3,6%), concomitent cu creșterea ponderii pierderilor/abandonului pe parcurs (9,4%), potrivit documentului.

Științele educației, cei mai puțini studenți

Raportul mai notează că, în contextul pandemic, numărul studenților înscriși la învățământ la distanță a crescut semnificativ, în timp ce a scăzut numărul celor la frecvență redusă. 90% dintre studenți învață la cursuri de zi.

Datele pentru anul universitar 2021/2022 arată că 93% din totalul studenților înscriși la licență sunt români, 7% fiind străini. Dintre aceștia din urmă, cei mai mulți învață în facultăți de stat.

Domeniile cu cei mai mulți studenți înscriși în programele de licență sunt: afaceri, administrație și drept, inginerie, prelucrare și construcții, sănătate și asistență socială, iar cele cu cei mai puțini studenți înscriși în programele de licență sunt: științele educației și servicii. Domeniul afaceri, administrație și drept cuprinde peste jumătate (57,9%) dintre studenții din învățământul superior particular, respectiv numai 20,0% dintre studenții din învățământul superior de stat.

În anul universitar 2021/2022 capacitatea maximă de școlarizare în anul I a fost de 203.648 de locuri, din care 11.297 (5,5%) au fost locuri la programe de licență în limbi străine de circulație internațională (engleză, franceză, germană).

Bugetul alocat învățământului superior din România în Programul Erasmus+ pentru Proiecte de mobilități ale studenților și personalul universitar și Proiecte de parteneriat strategic, respectiv Parteneriate de cooperare a fost de 34.345.026 de euro în anul 2021 și, respectiv, de 51.896.532 de euro în 2022.

Numărul de studenți din România beneficiari de mobilități de studiu sau de practică în străinătate în statele membre UE și țările asociate la program a fost de 10.500 atât în 2021, cât și în 2022, iar numărul membrilor personalului universitar a fost de 5. 000 în 2021 și 5.500 în 2022.

87% este rata de promovare a învățământului universitar de licență, în anul universitar 2021-2022.

50.000 de angajați sunt în universitățile românești, peste 50% reprezentând personalul didactic. Bucureștiul concentrează cel mai ridicat număr de personal angajat și cel mai ridicat număr de cadre didactice din învățământul superior (16.282 de persoane, respectiv 8.497 de cadre didactice). Practic, un angajat din trei, respectiv un cadru didactic din trei, lucrează într-o instituție de învățământ superior din București.

Top 10 domenii de licență după locurile alocate în anul I 2021/2022

Drept 12.770

Administrarea afacerilor 9.490

Limbă și literatură 9.065

Contabilitate 7.500

Management 6.955

Medicină 6.826

Științe administrative 5.845

Științe ale educației 5.265

Finanțe 5.195

Informatică 5.075