România se află într-un moment critic în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre, iar discuțiile pe această temă revin în prim-plan în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 10 octombrie 2024.

În ciuda pașilor importanți deja realizați, inclusiv eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în decembrie 2023, rămâne neclar dacă România va reuși să obțină, până la sfârșitul anului, o decizie pozitivă pentru aderarea completă la Schengen.

Un obstacol major în această direcție a fost poziția Austriei , care a blocat până acum extinderea spațiului Schengen în ceea ce privește România și Bulgaria.

Austria a justificat această decizie pe baza necesității de a consolida mai întâi spațiul Schengen înainte de a permite noi membri. Totuși, după recentele alegeri din Austria, Partidul Popular, condus de cancelarul Karl Nehammer, are șanse mari să formeze un nou guvern.

Deși Nehammer a menținut până acum o poziție fermă împotriva extinderii Schengen, există speranțe că presiunile diplomatice și discuțiile din cadrul instituțiilor europene vor aduce o schimbare de atitudine până la sfârșitul anului.

Un alt element important este noua Comisie Europeană, care urmează să fie condusă de Ursula von der Leyen, iar Austria ar putea beneficia de poziția de comisar pentru Afaceri Interne și Migrație, deținută de Markus Brunner.

Este de așteptat ca Austria să adopte o „atitudine constructivă” în discuțiile privind extinderea Schengen, înainte de audierea lui Brunner în Parlamentul European din noiembrie.

În acest context, șansele României de a obține un vot favorabil pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre nu sunt de neglijat, dar depind în mare parte de evoluția poziției Austriei.

Agenda Consiliului JAI din 10 octombrie

Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg din 10 octombrie este un eveniment de maximă importanță pentru viitorul Schengen. Pe agenda acestuia figurează atât situația aderării României și Bulgariei la Schengen, cât și prezentarea unui raport detaliat privind spațiul Schengen, numit Barometrul Schengen.

Acest raport bianual este un instrument esențial pentru evaluarea evoluțiilor din cadrul zonei de liberă circulație și pentru identificarea amenințărilor emergente.

În cadrul reuniunii, miniștrii de interne ai statelor membre vor analiza modul în care România și Bulgaria au aplicat acquis-ul Schengen până în prezent. Se va discuta despre provocările legate de reziliența frontierelor externe, un subiect deosebit de sensibil având în vedere presiunile migraționiste și necesitatea întăririi securității la nivelul Uniunii Europene.

Președinția ungară a Consiliului UE va prezenta o evaluare a implementării integrale a normelor Schengen de către cele două țări, iar Comisia Europeană va oferi o imagine de ansamblu a evoluțiilor din cadrul spațiului Schengen prin intermediul Barometrului Schengen.

Cu toate acestea, în cadrul reuniunii din 10 octombrie nu se așteaptă un vot decisiv privind aderarea României și Bulgariei la Schengen cu frontierele terestre. Decizia finală ar putea fi amânată până la ultima reuniune JAI din decembrie 2024.

Ce este Barometrul Schengen

Barometrul Schengen este un raport bianual elaborat de Comisia Europeană, care analizează starea generală a spațiului de liberă circulație din Europa. Acest document servește ca instrument de evaluare a evoluțiilor pozitive și negative din Schengen, având rolul de a semnala atât progresele, cât și eventualele amenințări emergente la adresa securității sau funcționării optime a zonei fără frontiere.

Raportul include evaluări cu privire la eficiența controalelor la frontierele externe, colaborarea polițienească între statele membre și alte măsuri esențiale pentru protejarea integrității Schengen. În contextul actual, în care migrația și securitatea sunt subiecte prioritare pe agenda europeană, Barometrul Schengen capătă o relevanță deosebită pentru deciziile viitoare cu privire la extinderea zonei de liberă circulație.

Acest barometru este crucial pentru a înțelege dacă statele candidate, precum România și Bulgaria, au îndeplinit toate criteriile necesare pentru aderare și dacă există obstacole care ar putea pune în pericol funcționarea eficientă a Schengen.

Astfel, șansele României de a adera la Schengen cu frontierele terestre până la sfârșitul anului 2024 rămân incerte, dar nu imposibile. Reuniunea Consiliului JAI din 10 octombrie va aduce o nouă evaluare a progreselor României și Bulgariei, dar decizia finală ar putea fi luată la Consiliul JAI din decembrie.

Cătălin Predoiu, despre intrarea României în Schengen

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat, marți, că România face pași importanți spre atingerea obiectivului de a adera complet la Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, în anul 2024. În cadrul unei serii de întâlniri diplomatice care au avut loc între 2 și 5 octombrie, în Viena, Praga și Munchen, ministrul a purtat discuții cu oficiali europeni de rang înalt, subliniind meritele României în protejarea granițelor Uniunii Europene și combaterea migrației ilegale.

„Am avut întâlniri cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, ministrul ceh de interne, Vit Rakusan, ministrul bavarez de interne, Joachim Hermann, și cu ministrul austriac de finanțe, nominalizat viitor comisar european pentru afaceri interne, Magnus Brunner”, a declarat Predoiu.

În cadrul acestor întrevederi, oficialul român a insistat asupra faptului că România și-a îndeplinit toate obligațiile privind securitatea frontierelor și implementarea sistemelor Schengen.

Predoiu a subliniat că România a demonstrat constant că este un garant al securității frontierelor Uniunii Europene, punând accent pe măsurile riguroase luate pentru prevenirea migrației ilegale și pentru consolidarea frontierelor naționale.

„Am demonstrat cu argumente logice, dar care țin și de realitatea din teren, că decizia privind intrarea României în Schengen cu frontierele terestre trebuie luată în 2024”, a afirmat ministrul.

Predoiu a exprimat încredere că eforturile diplomatice intense și discuțiile avute cu oficialii europeni vor duce la rezultate concrete.

„Sunt convins că în Consiliul JAI din 10 octombrie vom primi semnalele pentru care am muncit permanent, astfel încât să se deschidă perspectiva unei decizii până la finalul anului 2024. În Consiliu se va discuta Eurobarometrul Schengen, fără a fi luată încă o decizie formală, dar ne așteptăm la semnale puternice de sprijin”, a explicat Predoiu.