După rezultatele din 1 decembrie 2024, România se află într-o perioadă de incertitudine politică, iar posibilitățile de formare a unei coaliții guvernamentale depind în mare măsură de câștigătorul alegerilor prezidențiale.

Alegerile parlamentare din România. Foto: Pixabay

După rezultatele la alegerile parlamentare, România se află într-o perioadă de incertitudine politică, iar posibilitățile de formare a unei coaliții guvernamentale sunt extrem de variate. Analistul politic Cristian Pîrvulescu a explicat pentru Adevărul ca o componenta importanta este numele viitorului președinte si orientarea politica a acestuia.

„Din punctul meu de vedere, prima șansă ca să devină președinte al României o are candidatul extremist, alesul lui Dumnezeu, Călin Georgescu,” a spus analistul, adăugând că o formulă pro-occidentală ar putea să nu aibă suficient sprijin pentru a se impune. Dacă Georgescu ar câștiga președinția , Pîrvulescu estimează că am putea asista la formarea unui guvern minoritar al extremei drepte, care ar putea obține aproximativ 35% din sprijinul parlamentar. Acest guvern ar putea avea susținerea unor partide din blocul pro-occidental, însă participarea lor la guvernare nu este certă. „Invers, dacă este Georgescu putem să avem un guvern minoritar al extremei drepte, care va avea undeva în jur de 35 %, cu sprijinul unor partide din blocul pro-occidental, sprijin și nu participare la guvernare sau eventual participare la guvernare,” a detaliat Pîrvulescu.

Pe de altă parte, dacă președinția ar fi câștigată de Lasconi, scenariile politice se schimbă semnificativ. În această situație, „din guvern va trebui să facă parte în mod obligatoriu USR”, iar PSD ar putea participa activ la guvernare, în funcție de structura majorității parlamentare. „Cu variante în care avem o majoritate parlamentară clară și PSD participă la guvernare, sau avem o majoritate relativă și PSD sprijină guvernul din opoziție,” a spus Pîrvulescu, subliniind faptul că, într-un astfel de scenariu, ar exista o mai mare stabilitate guvernamentală, în comparație cu opțiunea unui guvern minoritar.

Totuși, Pîrvulescu atrage atenția asupra complexității situației și subliniază că nu există un consens clar în rândul partidelor din cadrul extremei drepte. „Personal nu cred că extrema dreaptă își dorește să participe la guvernare pentru că nu au soluții,” a mai spus el. Totuși, pentru a câștiga alegerile prezidențiale, Georgescu ar putea încerca să forțeze formarea unei majorități care să-i sprijine candidatura. „Cu informațiile pe care le avem în acest moment, aceasta pare ipoteza cea mai probabilă, cel mai posibil de realizat,” a concluzionat Pîrvulescu, indicând faptul că în prezent opțiunile sunt încă în plin proces de formare.

În final, analistul subliniază că, indiferent de cine va câștiga președinția, PSD va trebui să participe la orice formulă de guvernare, având în vedere scorul său la alegerile parlamentare. „PSD ar trebui să participe la toate, pentru că probabil va avea 26 % dintre parlamentari , dar nu este sigur că se va întâmpla asta.” Astfel, Pîrvulescu încheie prin a afirma că actualele negocieri și alianțe depind în mare măsură de rezultatele alegerilor prezidențiale și de orientarea politică a viitorului președinte.

„Va conta mult experiența politică a persoanei desemnate să formeze un nou guvern”

Analistul politic Valeriu Turcan, fost consilier prezidențial și profesor de comunicare politică și comunicare de criză la Universitatea din București, a punctat câteva dintre principalele incertitudini care planează asupra procesului de formare a unei noi guvernări.

Turcan a început prin a evidenția că există câteva „necunoscute” care vor influența procesul de negociere pentru formarea unui guvern, începând cu întrebarea fundamentală: „Vor negocia sprijinul pentru turul 2?” Această întrebare face referire la modul în care partidele politice vor gestiona relațiile post-electorale și la eventualele alianțe care se vor încheia în perspectiva turului 2 al alegerilor prezidențiale.

Un alt punct important subliniat de analist este incertitudinea cu privire la viziunea noului președinte. „Ce va dori noul președinte, care va fi viziunea lui?” întreabă Turcan, subliniind că direcția politică adoptată de șeful statului va avea un rol decisiv în formarea coalițiilor și în stabilirea priorităților guvernamentale. Viziunea prezidențială va influența alegerea partenerilor de coaliție și va determina în mare măsură politicile care vor fi promovate în perioada următoare.

Analistul politic a mai ridicat o întrebare legată de relațiile dintre partidele din zona pro-europeană: „Ce bariere există între partidele din zona pro-europeană? Vor reuși să renunțe la divergente sau chiar la ură?” Acesta este un punct crucial, având în vedere istoria recentă a confruntărilor politice interne din cadrul partidelor pro-europene. În contextul unui climat politic marcat de tensiuni și diviziuni, Turcan se întreabă dacă aceste partide vor putea să găsească puncte comune și să stabilească o bază de colaborare solidă pentru a guverna împreună.

În ceea ce privește procesul propriu-zis de formare a guvernului, Turcan subliniază importanța experienței politice a persoanei desemnate să formeze noul cabinet, dar și capacitatea acesteia de a construi relații cu celelalte partide. „Va conta mult experiența politică a persoanei desemnate să formeze un nou guvern, ca și relațiile pe care va reuși să le dezvolte cu celelalte partide,” a subliniat el, făcând referire la complexitatea negocierilor și la necesitatea unui lider guvernamental care să aibă abilitatea de a gestiona divergențele dintre partide. În acest context, Turcan face o comparație semnificativă: „Nu e deloc simplu să gestionezi o coaliție de două partide, darmite de 3-4.” Formarea unei coaliții de guvernare stabile și funcționale în România va presupune un echilibru fragil între diferite grupuri politice, fiecare cu propriile interese și priorități.