Senatorul republican Bob Corker a cerut deja preşedintelui Barack Obama impunerea de sacţiuni către cele mai mari patru bănci din Rusia, dar şi asupra Gazprom. Potrivit Bloomberg , directorii Gazprombank – cea de-a treia bancă din Rusia după active, se pregăteşte pentru posibile sancţiuni, potrivit unor surse citate de agenţie. De asemenea, Vnesheconombank (VEB) ia măsuri de precauţie.

Cea mai mare bancă din Rusia este Sberbank, un gigant cu active de 486 de miliarde de dolari, care în 2012 înregistra venituri de 30,5 miliarde de dolari şi un profit net de 11,4 miliarde de dolari. Gazprombank este deţinută de către Gazprom. Acesta mai deţine şi grupul petrolier Gazprom Neft, al patrulea ca mărime din Rusia. Gazprom este condus de către Alexei Miller.

O altă bancă rusă de stat este VTB, care înregistra venituri de 11,2 miliarde de dolari şi 764 de milioane de dolari ca profit net.

„Lovind (cele) patru mari bănci vor fi transmise unde de şoc în întreaga economie“, a declarat Corker. „Cred că trebuie să îl lovim mai puternic“, a spus Corker, referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin.

Igor Sechin, şeful Rosneft, aflat în colimator

De asemenea, Igor Sechin – fost vicepremier rus şi unul dintre confidenţii lui Putin, ar putea fi lovit de sancţiuni. Sechin este şeful Rosneft – cea mai mare companie petrolieră rusă, care este deţinută de stat. Anul trecut, Rosneft a înregistrat un profit net de 15,5 miliarde de dolari, în urcare cu 50%, după ce grupul rus de stat a finalizat preluarea TNK-BP. Sechin este şi şeful Rosneftegaz, societate de stat care deţine pachete consistente de acţiuni la Rosneft şi Gazprom şi care a acumulat vaste sume de bani în contul dividendelor date de cei doi giganţi energetici.

Anterior, SUA au impus mai multe sancţiuni asupra unor oficiali şi oligarhi ruşi, dar singurele notabile au fost cele asupra Bank Rossiya – considerată „banca privată“ a lui Vladimir Putin şi traderul de petrol Gunvor, la care se crede că Putin ar deţine acţiuni.

Surgutneftegaz, o posibilă ţintă

De asemenea, se mai suspectează că Putin deţine 37% din Surgutneftegaz, unul dintre giganţii tăcuţi ai sectorului energetic rus. Grupul extrage anual mai mult petrol decât Marea Britanie, are peste 100.000 de salariaţi şi 28 de miliarde de dolari în conturi. Deşi e companie listată la bursă, structura acţionariatului e atât de opacă încât nu se ştie cine controlează cu adevărat societatea. Mai exact, principalii săi acţionari fiind o morişcă de subsidiare ale sale.

Vladimir Bogdanov, directorul general al Surgutneftegaz, controlează destinele societăţii utilizând un pachet mic de titluri. Surgutneftegaz este cel de-al treilea producător rus de ţiţei, după Rosneft şi Lukoil. În decembrie, Putin declara că societatea este privată şi că salariaţii deţin un pachet mare de titluri la companie. În 2009, Bogdanov, la iniţiativa vicepremierului de atunci Igor Sechin a intrat în consiliul de administraţie al Rosneft. De-a lungul timpului au apărut de mai multe ori proiecte de fuziune a Rosneft cu Surgutneftegaz, inclusiv în 2006, când ideea era susţinută de către Viktor Khristenko, pe atunci ministru al Energiei.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană este mai reticentă în a impune sancţiuni împotriva sectorului energetic rus, Europa depinzând de importurile ruse de gaze, iar comerţull bilateral fiind la nivel mult mai mare decât cel ruso-american.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii