Falsificarea intenționată sau neintenționată a alimentelor este din ce în ce mai răspândită în lume. Vorbim inclusiv de carne, lactate și fructe pentru că, din păcate, piața globală a produselor alimentare nu este ferită de fraude.

Autoritățile din domeniul siguranței alimentare depun constant eforturi pentru a detecta și a combate alimentele contrafăcute, însă consumatorii trebuie să își păstreze și ei vigilența.

Conform „ Food Fraud Database ” (bază de date certificată de ONU, prin FAO), cele mai falsificate alimente din lume sunt uleiul de măsline, mierea, brânza sau cafeaua.

Estimarea experților este că aproximativ 10% dintre produsele alimentare din țările dezvoltate sunt contrafăcute . Câteva alimente se regăsesc mai tot timpul pe lista neagră.

De exemplu, se poate adăuga apă în lapte pentru a crește volumul, iar în cazul fructelor, falsificatorii adaugă substanțe chimice pentru o coacere mai rapidă. Alte cazuri includ amestecarea argilei, pietricelelor, pietrelor, nisipului și așchiilor de marmură în cereale, leguminoase și alte culturi pentru a crește greutatea produselor.

„De ce se apelează la aceste practici? Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care sunt obținute se produc în cantitate limitată. Apoi este nevoie timp pentru maturare/fermentare (brânzeturi, șampanie, jambon), aspect care crește și mai mult prețul. Nu e de mirare că în prezent așa-zisul uleiul extravirgin de măsline poate conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este “învechită” câteva săptămâni în loc de 2-3 ani”, spune cunoscuta nutriționistă Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.

Cele mai frecvente alimente falsificate

Uleiul de măsline extravirgin - apreciat pentru aroma și beneficiile sale pentru sănătate, este adesea diluat cu uleiuri vegetale mai ieftine și se află printre cele mai falsificate alimente din lume.

Mierea naturală poate fi adulterată cu siropuri de zahăr sau îndulcitori artificiali, afectând calitatea și valoarea nutritivă.

Brânza. Pentru a reduce costurile, unii producători fără scrupule adaugă brânzei uleiuri vegetale, amidon și alte ingrediente mai ieftine.

Cafeaua măcinată. Cafeaua poate fi „umflată” cu cicoare, orz sau alte adaosuri pentru a crește volumul și profitul producătorilor.

Peștele. Eticheta peștelui achiziționat poate induce în eroare, făcându-te să crezi că vei cumpăra o specie mai valoroasă decât cea din ambalaj.

Șofranul. Deoarece este cel mai scump condiment din lume, șofranul este adesea falsificat cu substanțe similare vizual, precum floricele de gălbenele.

Vinul. Pentru a modifica aroma, culoarea sau conținutul de alcool, unii producători apelează la adaosuri de apă, zahăr sau alte substanțe.

Parmezanul. Multe firme pretind, în mod fals, că vând parmezan ras, dar de multe ori, acest lucru s-a dovedit a fi fals, cum s-a întâmplat în 2016, în SUA, când s-a descoperit că anumite sortimente conțineau celuloză, un aditiv care previne aglomerarea brânzei ras.

Băuturi alcoolice. Există numeroase băuturi alcoolice cu etichete false sau băuturi diluate cu substanțe spirtoase care pot fi un pericol pentru sănătate.

Cum ne dăm seama că un aliment este falsificat

„ Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție . Apoi folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate este un nou semn de neîncredere. Dacă cumpărăm ulei de măsline presat la rece trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este și uleiul de floarea-soarelui sau de rapiță, însă beneficiile pentru sănătate sunt diferite, iar prețul este incomparabil mai mic.

Marketingul alimentar este construit pe iluzia calității și a sănătății. Însă nimeni nu ne poate scoate banii din buzunar cu forța. Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea seriozității, transparenței și calității. Mai bine mai puțin și mai scump, în felul ăsta ne protejăm sănătatea și susținem producătorii cu adevărat responsabili”, mai spune Mihaela Bilic.