Generațiile mai tinere au creierul mai mare, iar dimensiunea în creștere ar putea reduce riscul de demență, sugerează un nou studiu.

Cercetarea a implicat analizarea imaginilor creierelor a peste 3.000 de americani cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani. S-a constatat că cei născuți în anii 1970 au avut un volum general al creierului cu 6,6% mai mare decât cei născuți în anii 1930. Mai mult, membrii Generației X au prezentat un volum de materie albă cu aproape 8% mai mare și un volum de suprafață a materiei cenușii cu aproape 15% mai mare decât membrii Generației Tăcute, oameni născuți între 1928 și 1945.

Mai precis, hipocampusul, care este asociat cu funcțiile cognitive precum memoria și învățarea, a înregistrat o creștere a volumului cu 5,7% în generațiile succesive analizate. Iar aceste constatări s-au menținut chiar și după ajustarea pentru alți factori relevanți, precum înălțimea, vârsta și sexul.

„Deceniul în care se naște cineva pare să aibă un impact asupra dimensiunii creierului și, potențial, asupra sănătății creierului pe termen lung” , explică, într-un comunicat de presă, neurologul Charles DeCarli de la Universitatea Davis din California, care a condus cercetarea.

El a adăugat că, în ciuda rolului major al geneticii în determinarea dimensiunii creierului, descoperirile sugerează că și influențele externe, precum factorii de sănătate, sociali, culturali și educaționali, pot juca un rol semnificativ.

O cercetare de 75 de ani

Studiul, întins pe parcursul a 75 de ani, arată cum s-a modificat în timp creierul persoanelor din diferite generații. Concret, studiul a început în 1948, când echipa a analizat prin rezonanță magnetică a creierului (RMN) participanții la Framingham Heart Study (FHS).

Cercetarea inițială analiza tiparele bolilor cardiovasculare și a altor boli, aceasta a continuat timp de 75 de ani și acum include a doua și a treia generație de participanți.

RMN-urile au fost efectuate între 1999 și 2019 cu participanții FHS născuți în anii 1930 până în anii 1970. Studiul asupra creierului a constat din 3.226 de participanți (53% femei, 47% bărbați) cu o vârstă medie de aproximativ 57 de ani la momentul RMN-ului.

După ce au comparat RMN-urile persoanelor născute în anii 1930 cu cele născute în anii 1970, s-au observat creșteri graduale, dar consistente în mai multe structuri ale creierului.

Spre exemplu, o analiză a volumului creierului (cunoscut și ca volum intracranian) a evidențiat creșteri continue pe parcursul fiecărui deceniu. Pentru participanții născuți în anii 1930, volumul mediu a fost de 1.234 de mililitri, în timp ce pentru cei născuți în anii 1970, acesta a fost de 1.321 de mililitri, reflectând o creștere de aproximativ 6,6%.

Mai mult decât atât, suprafața corticală, o măsură a suprafeței creierului, a arătat o creștere și mai semnificativă pe parcursul fiecărui deceniu. Cei născuți în anii 1970 aveau o suprafață corticală medie de 2.104 de centimetri pătrați, în comparație cu cei născuți în anii 1930, care aveau 2.056 de centimetri pătrați - o creștere de aproape 15% în volum.

Materia albă, materia cenușie, hipocampul au crescut și ele la persoanele născute în anii 1970 față de cele născute în anii 1930.

Creierul mai mare, asociat cu o rată mai mică a demenței

Circa 7 milioane de americani trăiesc cu boala Alzheimer și se estimează că acest număr va crește la 11,2 milioane până în 2040.

Datele statistice arată că, în România, aproximativ 250.000 de persoane suferă de demență, iar numărul ar putea fi mult mai mare din cauza subraportării a altor aspecte legate de diagnosticul și raportarea cazurilor de demență.

Deși nu există statistici precise și actualizate referitoare la numărul exact de persoane care suferă de Alzheimer în România, estimările anterioare indică că aproximativ 150.000 - 200.000 de persoane ar putea fi afectate de această boală în țara noastră, dar și aici numărul real poate fi mult mai mare din cauza subdiagnosticării.

Cu toate acestea, o cercetarea anterioară din SUA a observat o reducere cu 20% a incidenței demenței pe deceniu începând cu anii 1970. Aceasta poate fi explicată de creșterea dimensiunii creierului.

„Structurile mai mari ale creierului, cum ar fi cele observate în studiul nostru, pot reflecta o dezvoltare îmbunătățită a creierului și o sănătate îmbunătățită a creierului. O structură mai mare a creierului reprezintă o rezervă mai mare a creierului și poate amortiza efectele târzii ale bolilor cerebrale legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer și demența asociată.”, a explicat neurologul Charles DeCarli.

„O conectivitate sporită ar putea explica constatarea noastră privind creșterea volumului materiei albe… și se potrivește bine cu ipoteza de eșafodaj a rezervei cognitive. Structura mai mare a creierului, care poate reflecta o dezvoltare și o sănătate mai bună a acestuia, este cel puțin o manifestare a unei rezerve cerebrale îmbunătățite care ar putea atenua efectul bolilor de la sfârșitul vieții asupra demenței incidente” au concluzionat autorii acestui studiu, care a fost publicat în revista JAMA Neurology, notează 360Medical.

Unul dintre aspectele remarcabile ale studiului este designul său, care permite cercetătorilor să analizeze imagistica cerebrală a trei generații de participanți cu date de naștere apropiate de 80 de ani. Totuși, o limitare a acestuia este că majoritatea participanților sunt albi non-hispanici, ceea ce face ca eșantionul FHS să nu fie reprezentativ pentru populația generală a Statelor Unite, conform sursei citate.