În zona seismică Vrancea, cel mai puternic cutremur care poate avea loc este de 8,1 grade. Acest lucru este precizat într-un document oficial al Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Cutremurele din zona seismică Vrancea generrează multă energie FOTO Shutterstock

Potrivit IGSU, un cutremur cu magnitudinea de 8 grade eliberează o energie egală cu cea produsă de 1.200 de bombe nucleare precum cele de la Hiroshima sau cu cea eliberată de explozia a 15 milioane de tone de TNT.

„Conform Proiectului RO-RISK, cel mai puternic cutremur ce poate avea loc în această zonă poate avea 8,1 Mw (magnitudine – n.r.). Datorită adâncimii mari a cutremurelor, modului de propagare a undelor seismice și influenței efectelor locale, pagubele generate de cutremurele din această sursă nu sunt majore doar în zona epicentrală (în județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe epicentrale mult mai mari, până la 200-300 km, cu o directivitate NE-SV”, se arată în document.

Seismicitatea României este dominată de sursa Vrancea , care este situată în punctul de convergență dintre Placa Est-Europeană și Subplăcile Moesică și Intra-Alpină.

„Coliziunea acestor plăci a provocat acum câteva zeci de milioane de ani desprinderea unui bloc litosferic care este în prezent scufundat în manta (litosfera este scoarța, învelișul exterior solid al globului pământesc; așadar este vorba despre un bloc din scoarța terestră care s-a scufundat în manta, al doilea strat al Pământului, aflat sub scoarță).

Blocul provine dintr-o veche placă tectonică suficient de rece și rigidă comparativ cu mantaua înconjurătoare, fiind greu de topit, ceea ce face posibilă generarea cutremurelor la adâncimi intermediare (între 90 și 180 de km de obicei) unde, în mod normal, condițiile de temperatură ar face imposibil acest lucru”, se mai precizează în document.

Istoria marilor cutremure

În ultimii 300 de ani au fost şase mari cutremure puternice, cu pierderi de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale.

Este vorba despre cutremurul din 12 iunie 1701, de 7,5 grade Richter, resimţit aproape în întreaga ţară. Al doilea mare cutremur a avut la 11 iunie 1738, a avut 7,7 grade Richter şi s-a simţit atât în Balcani, cât şi în Serbia.

A urmat cutremurul din 26 octombrie 1802, considerat cel mai mare, respectiv 7,9 grade Richter.

La 23 ianuarie 1838 a avut loc un cutremur de 7,5 grade Richter, care a durat 30 de secunde.

Următorul seim mare a avut loc pe 10 noiembrie 1940, cu efecte distrugătoare mai ales la Focşani, în Moldova şi Ucraina.

În fine, cutremurul din 4 martie 1977 a făcut şi cele mai multe victime, 1564 de oameni.