Cei mai mulți dintre noi văd bătrâneţea ca pe un proces inevitabil al vieții, dar unii oameni de știință încep să o considere „o boală”, pe care o putem trata sau cel puțin întârzia.

Cum am putea încetini procesul de îmbătrânire? FOTO Shutterstock

„Ideea că am putea inversa îmbătrânirea este ceva ce a fost mult timp considerat science-fiction, dar cele mai noi descoperiri ne permit să înțelegem mult mai multe despre procesul de îmbătrânire”, a declarat Riekelt Houtkooper, profesor de Metabolism Translațional la Centrul Medical Universitar din Amsterdam, într-un comunicat.

Pe măsură ce îmbătrânim, anumite molecule încep să se acumuleze în celule și contribuie la declinul treptat al acestora. Singura problemă este că, momentan, nu știm exact care sunt moleculele „vinovate”. Riekelt Houtkooper și colegii săi de la Universitatea din Amsterdam au descoperit unul dintre biomarkerii legaţi de îmbătrânire şi caută potențiale metode de inversare a acumulării lor în celule umane.

„Biomarkerii de îmbătrânire sunt importanți pentru că ne vor ajuta să urmărim efectele tratamentelor anti-îmbătrânire”, a declarat Riekelt Houtkooper pentru Newsweek . „În plus, ei oferă informații despre mecanismele îmbătrânirii, adică ne ajută să înțelegem ce cauzează îmbătrânirea, astfel încât să putem dezvolta noi tratamente”.

Cercetătorii şi-au îndreptat atenția către un grup mare de molecule grase și ceroase numite lipide, pentru că studii anterioare efectuate pe animale au arătat o legătură între concentrațiile anumitor lipide şi bolile legate de vârstă.

Lipidele ne ajută să absorbim vitaminele, să ne deplasăm și să stocăm energie și formează baza membranelor celulare, care separă interiorul celulelor de mediul înconjurător. Problema este că există sute de lipide diferite în corpul nostru, ceea ce face dificilă cunoașterea celor care sunt responsabile de declinul legat de vârstă.

Astfel, cercetătorii au comparat concentrațiile a peste 1.200 de lipide unice în corpul șoarecilor bătrâni și tineri şi au identificat o moleculă în concentraţie mai mare la șoarecii bătrâni: bis(monoacilglicerol)fosfat sau BMP.

Pentru că BMP a fost asociat anterior cu diverse boli neurodegenerative, tulburări celulare și cancer, faptul că era prezent în concentrații mai mari la șoarecii bătrâni a fost un semn promițător.

Pentru a observa dacă acest lucru este valabil şi în cazul oamenilor, echipa de cercetători a colectat biopsii musculare de la aproximativ 50 de participanți bătrâni și tineri și a comparat nivelurile acestei lipide BMP în celulele lor.

„În mod surprinzător, evaluarea modului în care concentraţiile de BMP s-au schimbat odată cu vârsta a dezvăluit o acumulare puternică a acestora atât la bărbați, cât și la femei cu vârstă mai înaintată”, scriu autorii.

„Aceste rezultate reprezintă un nou pas important pentru înțelegerea noastră în ceea ce privește procesul de îmbătrânire”, a declarat Riekelt Houtkooper. Cu toate acestea, rezultatele nu reprezintă în niciun caz un răspuns final. „Plănuim să realizăm studii de urmărire pentru a înțelege mai bine cum contribuie BMP-urile la îmbătrânire, care sunt consecințele acumulării de BMP-uri asupra procesului de îmbătrânire și dacă acest lucru poate fi influențat doar prin exerciții fizice sau există și alte modalități de a afecta nivelurile de BMP-uri”, a spus Houtkooper.

Din cauza numărului mic de participanți implicați în acest studiu, cercetătorii spun că sunt necesare studii mai mari pentru a confirma rezultatele lor. Chiar și așa, descoperirile lor oferă o cale interesantă pentru cercetări viitoare în domeniul terapiei anti-îmbătrânire.

Dar, oricât de tentantă ar fi o „pastilă anti-îmbătrânire”, aceste rezultate sugerează, în primul rând, că cel mai bun medicament anti-îmbătrânire ar putea fi stilul nostru de viață.

„Principala modalitate de a încetini semnele de îmbătrânire este să rămânem activi din punct de vedere fizic. Și moderația în ceea ce privește consumul de alimente, ideal ar fi o dietă diversificată”, au concluzionat cercetătorii.