Președintele BNS Caraș-Severin, Nicolae Drăgan, a declarat miercuri, într-o conferință de presă la Reșița, că intenția Guvernului de a transfera contribuțiile sociale exclusiv în sarcina angajatului ignoră nu doar legislația europeană în vigoare, dar și nevoile și drepturile cetățenilor români, obligați să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume, fapt pentru care nu este exclusă organizarea de proteste sindicale în această toamnă.

'Considerăm această decizie a actualului guvern, de a transfera integral în sarcina salariaților responsabilitatea finanțării sistemului de pensii și asigurări de sănătate, ca fiind o măsură incoerentă, hazardată și total defavorizantă față de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanții, poporul român. În nicio țară din Europa finanțarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de către angajat, pentru că vorbim de solidaritate și de responsabilitate socială asumată în mod echilibrat între angajat și angajator. Practica europeană arată o asumare împreună — angajat și angajator — a finanțării sistemului de securitate socială. La nivel mondial, din 119 țări care au în implementare un sistem de protecție socială și a căror fiscalitate este monitorizată, nici măcar una nu are în întregime această sarcină alocată exclusiv angajatului', afirmă Nicolae Drăgan.

După cum susține liderul BNS Caraș-Severin, România va fi, de la 1 ianuarie 2018, singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat. Acest transfer al responsabilității finanțării sistemelor de securitate socială către angajat înseamnă, de fapt, că toate riscurile demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii și a celui de sănătate vor fi transferate către salariat, fapt ce va genera un război între presiunea fiscală pe salariat și adecvarea veniturilor pentru beneficiari.

'Cele două sisteme, cel public de pensii și cel de asigurări de sănătate, sunt oricum greu sustenabile, în acest moment raportul între salariați și pensionari fiind de aproximativ 1:1. În sistemul de asigurări de sănătate erau, la sfârșitul anului 2016, peste 17,1 milioane persoane asigurate, din care aproximativ 11,4 milioane plătesc contribuții de asigurări sociale. Pentru aproape șase milioane de contribuabili, alții decât salariații, contribuția la fondul de sănătate este extraordinar de redusă. Aproximativ cinci milioane de salariați asigură peste 80% din finanțarea sistemului de asigurări de sănătate', subliniază Nicolae Drăgan.

În acest fel, spune liderul BNS Caraș-Severin, rămân fără finanțare asigurările de șomaj, asigurările în caz de accidente de muncă și boli profesionale, garantarea creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale și indemnizații. În plus, prin această măsură, angajatul va fi împovărat și i se vor diminua veniturile.

'Azi, angajatul plătește contribuții sociale 16,5% și impozit pe salarii — 16%, de la 1 ianuarie salariatul va plăti contribuții sociale — 35% și impozit pe salariu 10%. Angajatorul plătește azi contribuții sociale — 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti zero la sută. Actualmente Guvernul nu poate garanta includerea contribuțiilor angajatorului în câștigul salarial brut decât în cazul salariului minim și al salariilor din sectorul bugetar, iar în acest moment peste 25% din salariații din România sunt plătiți la nivelul salariului minim, așadar ierarhia salarială va fi în mod excesiv aplatizată. În urma acestui transfer, la 1 ianuarie 2018, creșterea reală a salariului minim va fi zero, în sumă nominală salariul minim net pe economie va crește cu un leu, noul salariu minim anunțat pentru 1 ianuarie 2018 fiind de 1.750 lei. Creșterea salariului minim de la 1.450 la 1.550, așa cum era anunțat în programul de guvernare, în condițiile păstrării actualului sistem de contribuții, ar fi însemnat creșterea salariului minim net cu 68 lei', a explicat liderul sindical Nicolae Drăgan.

Totodată, susține președintele BNS Caraș-Severin, vor dispărea contribuțiile pentru condițiile de muncă deosebite sau speciale, plătite suplimentar de angajator, iar ca urmare vor dispărea și beneficiile celor ce lucrează în aceste condiții de muncă.

Nicolae Drăgan a mai menționat că, având în vedere situația creată, nu este exclusă organizarea de către toate confederațiile sindicale, în această toamnă, a unor mișcări de protest.

AGERPRES / (AS — autor: Paula Neamțu, editor: Marius Frățilă, editor online: Ada Vîlceanu)