Georgia, cândva o poveste de succes pe calea apropierii de Uniunea Europeană (UE) și valorile sale democratice, alunecă de câțiva ani încoace într-o zonă gri, o tendință acutizată pe fondul invaziei ruse în Ucraina. În timp ce societatea georgiană face presiuni pentru aderarea la UE, unii actori locali cu conexiuni la Moscova acționează intens pentru a deturna această aspirație. Un caz recent reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru viitorul micului stat din Caucaz care a cunoscut acum 15 ani efectele unei agresiuni militare din partea Moscovei.

Dacă Republica Moldova a primit deja statutul de stat candidat la UE, alături de Ucraina, o țară afectată de război, Georgia încă așteaptă o decizie în acest sens. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat luna trecută, în cursul unei vizite la Tbilisi, că blocul comunitar este dispus să primească Georgia, dar sunt necesare „reforme profunde” și „aderarea la valorile europene”.

Însă, potrivit „Financial Times”, reticența conducerii Georgiei de a îngheța activele unui fost oficial inclus pe lista de sancțiuni a Statelor Unite din cauza legăturilor sale cu Rusia testează și mai mult relațiile dintre Tbilisi și Occident. Renumitul ziar financiar britanic comentează astfel scutul făcut de partidul Visul Georgian și guvernul condus de Irakli Garibașvili în jurul unui personaj local controversat declarat drept agent de influență pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia, principalul succesor al KGB.

Primul georgian sancționat de SUA

La 14 septembrie, Departamentul de Stat a anunțat includerea pe lista de sancțiuni a Statelor Unite a fostului oficial georgian Otar Parțhaladze, fost responsabil în Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe înainte de a deveni procuror general pentru un interval scurt de timp, de nici două luni, la sfârșitul anului 2013.

Cetățean rus de la 24 februarie 2021, exact cu un an înainte de lansarea invaziei din Ucraina, Otar Parțhaladze, născut în 1976, este acuzat de faptul că depune eforturi pentru a „influența”, în colaborare cu FSB, „societatea și politica georgiană în beneficiul Rusiei”. Unele informații obținute de autoritățile americane arată că fostul oficial georgian, care de câțiva ani pozează ca om de afaceri, a primit cetățenia rusă cu ajutorul FSB. Otar Parțhaladze a devenit astfel primul cetățean georgian inclus pe lista neagră a Statelor Unite, notează eurasianet.org. Pe lista de sancțiuni au fost adăugate și două companii de consultanță în management din Rusia deținute parțial de Parțhaladze.

Visul Georgian, aflat la putere din 2012, s-a distanțat inițial de Parțhaladze, subliniind că nu a mai ocupat vreo funcție publică din 30 decembrie 2013. „Otar Parțhaladze nu a mai avut niciun rol în guvern de zece ani încoace, așa că a fost sancționat ca persoană fizică”, a declarat, pe 14 septembrie, președintele Parlamentului de la Tbilisi, Șalva Papuașvili.

Opoziția politică a comentat atunci că includerea lui Parțhaladze pe lista de sancțiuni a Statelor Unite reprezintă un avertisment pentru Visul Georgian și fondatorul acestui partid, multimiliardarul Bidzina Ivanișvili. Premier între 25 octombrie 2012 și 20 noiembrie 2013, Ivanișvili este considerat drept omul care conduce Georgia din umbră prin prisma influenței sale asupra Visului Georgian, în timp ce Parțhaladze este văzut drept unul dintre oamenii săi apropiați. „De fapt, a fost sancționată o mână a lui Bidzina Ivanișvili”, a declarat opozantul Țotne Koberidze, membru al formațiunii politice Girchi - Mai multă libertate.

Încă de la fondare, în decembrie 2011, Visul Georgian susține că este favorabil economiei liberale și aderării Georgiei la NATO și Uniunea Europeană. În realitate, această formațiune politică de centru-stânga și partenerii ei de coaliție au adoptat mai multe decizii și luări de poziție favorabile Moscovei. Ori, Bidzina Ivanișvili, fondatorul, fostul lider oficial și suspectul de trăgător de sfori din umbră (care înainte de a se lansa în politică l-a susținut pe fostul șef de stat Miheil Saakașvili), a acumulat o mare parte din averea sa de circa 6,2 miliarde de dolari în Rusia anilor 1990. Practic, averea lui Ivanișvili se ridică la aproximativ o treime din PIB-ul Georgiei.

Între timp, Visul Georgian și-a schimbat tactica și s-a luat de Statele Unite, catalogând sancțiunile drept parte o unei campanii de răzbunare a unor forțe nenumite. Papuașvili și alți reprezentanți ai puterii de la Tbilisi au cerut ca autoritățile americane să prezinte dovezi ale faptelor greșite comise de Parțhaladze.

Partidul Puterea Populară, un derivat al Visului Georgian întemeiat pentru a critica deschis Occidentul, a declarat chiar că sancționarea lui Parțhaladze face parte dintr-un „război hibrid purtat de Statele Unite împotriva Georgiei”.

În aceeași notă, după ce a susținut inițial înghețarea activelor lui Otar Parțhaladze, Banca Centrală a Georgiei și-a schimbat poziția în sensul protejării acestuia.

Guvernul Garibașvili, acuzat că protejează un agent FSB

Răzgândirea Băncii Naționale a Georgiei a venit imediat după ce președintele Visului Georgian, adică premierul Irakli Kobahidze, a avertizat public, pe 18 septembrie, împotriva înghețării activelor lui Parțhaladze, susținând că o astfel de mișcare ar încălca Constituția țării. Prin urmare, Banca Națională a Georgiei și-a schimbat a doua zi regulile privind punerea în aplicare a sancțiunilor, condiționând de-acum înghețarea activelor cetățenilor georgieni doar în urma unei inculpări într-o instanță locală.

Trei directori au demisionat în semn de protest față de această decizie, în timp ce principalele bănci comerciale din Georgia au spus că vor respecta sancțiunile Statelor Unite indiferent de modificarea regulamentului de către Banca Națională.

Partidele de opoziție au condamnat cu înverșunare încercările coaliției de guvernământ de la Tbilisi de a-l proteja pe Parțhaladze și au cerut o anchetă asupra activității sale în Georgia. Visul Georgian este acuzat că oferă protecție personajelor legate de fondatorul său în detrimentul înstrăinării partenerilor internaționali. Dezbaterile organizate în Parlament pe acest subiect au degenerat într-o încăierare pe 20 septembrie.

„Nimeni nu crede că banca centrală este independentă. Face parte din guvern”, a spus Alexandre Rakviașvili, economist și deputat al partidului politic Girchi - Mai multă libertate. „Parțhaladze este o persoană foarte importantă în țara noastră. A fost procuror general și are legături strânse cu Ivanișvili”, a adăugat el.

În 2016, Ivanișvili a recunoscut că fiul său Bera este nașul unui nepot al lui Parțhaladze, care fusese promovat procuror general chiar în mandatul fostului premier miliardar. Însă Parțhaladze nu a stat mult în funcție, plătind pentru trecutul său tulbure. Mai exact, el a demisionat pe fondul unui scandal legat de descoperirea unor antecedente penale pe numele său în Germania. Fostul procuror general a recunoscut că a fost condamnat de un tribunal german pentru „altercație verbală” cu un polițist.

Ulterior, în 2017, Otar Parțhaladze a fost acuzat că l-a bătut pe șeful Serviciului Național de Audit, Lașa Tordia, pe când acesta din urmă cerceta legăturile obscure dintre o companie a fostului procuror general și Primăria Tbilisi. După achitarea lui Parțhaladze, Tordia a fugit în Statele Unite și a primit azil politic peste Atlantic. Apoi, câteva conversații telefonice interceptate și publicate anonim au sugerat că Parțhaladze l-a răpit și bătut pe fostul ministru al Sportului, Levan Kipiani, dar fostul ministru a negat acest lucru.

Legăturile lui Otar Parțhaladze cu Guvernul rus

Unii politicieni și ziariști din Georgia îl consideră pe fostul procuror general reconvertit în om de afaceri drept o sursă secretă de informații pentru statul rus, însă o serie din activitățile sale sugerează că acesta acționează și ca agent de influență pentru Moscova, în condițiile în care opozanții de la Tbilisi și marea parte a societății georgiene văd în orice acțiune de strângere a relațiilor între Tbilisi și Moscova și în orice personaj care depune eforturi în acest sens drept o subminare a suveranității Georgiei și a aderării la UE.

Parțhaladze este acuzat că a lucrat pentru serviciile secrete rusești în detrimentul poporului georgian, făcând lobby inclusiv pentru avansarea unor legislații și politici externe favorabile Kremlinului, cum ar fi neaplicarea sancțiunilor europene și americane împotriva Rusiei. Conform sancțiunilor, se deduce că activitățile sale de influențare ar fi coordonate și monitorizate de către ofițeri din Departamentul Informații Operative din FSB, adică unitatea care a încercat să răstoarne Guvernul ucrainean și să instaleze un regim pro-rus în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina. Parțhaladze mai este acuzat că a finanțat și a coordonat grupuri de extremă dreaptă din Georgia.

Pe lângă activitățile de influențare în slujba FSB, omul de afaceri georgian ar fi lucrat chiar cu oficiali ruși și ofițeri corupți din structurile din țara sa la o varietate de scheme pentru încălcarea sancțiunilor. Una dintre aceste scheme ar presupune colaborarea cu companii din Europa, unele dintre ele localizate sau conectate cu Serbia, pentru a transporta electronice și alte echipamente prin Georgia, cu destinația Rusia. Documentele de transport însoțitoare ale respectivelor mărfuri ar fi fost falsificate să arate ca destinații state din Asia Centrală.

În afară de Bidzina Ivanișvili, Otar Parțhaladze este considerat un partener al unor clanuri de crimă organizată precum Mikadze și Peikrișvili.

Parțhaladze a mai fost suspectat de dezvoltarea unei scheme frauduloase privind înființarea unor call-center-uri în Georgia pentru delapidarea de bani de la cetățeni europeni.

Fiul fostului procuror general, un „conservator” după model rusesc

La nicio săptămână de la includerea sa pe lista de sancțiuni a Statelor Unite, Otar Parțhaladze a trecut pe numele fiului său Andria (Anzor) toate proprietățile și terenurile pe care le deținea în Georgia.

În vârstă de 25 de ani, Andria Parțhaladze încearcă să nu iasă în evidență în pofida bogăției și activităților sale, scrie Publika. Cu toate acestea, și el riscă să ajungă pe lista de sancțiuni. Ori, conform publicației georgiene, activitățile lui Adria Parțhaladze sunt la fel de îndoielnice precum cele ale tatălui său.

De exemplu, activitățile sale civice cunoscute sugerează o conexiune cu forțele conservatoare pro-Kremlin. El este, între altele, fondator al ONG-ului Uniunea Conservatoare, înființat la 25 mai 2022, la trei luni de la invadarea Ucrainei, pentru a proteja chipurile drepturile și libertățile popoarelor caucaziene. În acest sens, ONG-ul fondat de Adria Parțhaladze vizează „reanimarea și consolidarea” legăturilor culturale, sociale, economice și educaționale cu Abhazia și Osetia de Sud, două teritorii separatiste georgiene recunoscute de Rusia ca state independente după războiul din august 2008.

Organizația anunță chiar din statut posibilitatea implicării în mitinguri, demonstrații și marșuri pentru a atinge aceste obiective. Este greu să găsești online alte informații, dar președintele acesteia, Arcil Bubuteișvili, este destul de vizibil, notează Publika.

De exemplu, Bubuteișvili a participat în mod activ în ultimii ani la forumuri și conferințe ruso-georgiene. La 7 decembrie 2022, el fost prezent la un forum ruso-georgian desfășurat la Moscova, unde, potrivit Fundației Gorceakov, s-a discutat despre restabilirea zborurilor directe între Rusia și Georgia și relaxarea restricțiilor privind vizele. Înființată în 2010 de către președintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, Fundația Gorceakov este finanțată direct de Ministerul rus de Externe și face parte din instrumentele Moscovei privind proiectarea influențeie sale în așa-numita vecinătate apropiată.

În plus, Bubuteișvili a participat la o conferință online a Partidului Comunist din Rusia, alături de Șota Martinenko și Zura Maharadze, doi lideri ai Mișcării Conservatoare, pro-Kremlin.

La Forumul ruso-georgian de anul trecut au participat și deputații ruși Leonid Kalașnikov, Kazbek Taisaev, Artiom Kavinov și Vladimir Isakov. De partea georgiană au mai participat Roman Bokeria, partenerul lui Otar Parțhaladze în L.T.P. Moscow Business Brokerage și Merab Cikașvili, președintele organizației Solidarity for Peace (Solidaritate pentru Pace), pentru care a lucrat și Andria Parțhhaladze, precizează Publika.

Neutralitatea, o „armă” convenabilă Moscovei pentru extinderea influenței sale

Solidarity for Peace militează pentru neutralitatea Georgiei, ceea ce ar presupune o deturnare a apropierii acestei țări de NATO, exact așa cum își dorește Kremlinul. Deși Parțhaladze fiul nu apare pe site-ul Solidarity for Peace ca membru al organizației, Cikașvili a confirmat într-un film lansat în 2022 că acesta este un membru activ. „I-am cerut personal să se alăture”, a recunoscut el.

ONG-urile angajate în respectarea democrației și a drepturilor omului în Georgia au criticat în repetate rânduri Guvernul de la Tbilisi pentru eșecul său de a investiga în mod eficient activitățile lui Otar Parțhaladze și de a urmări campaniile de influență ale Kremlinului în Georgia.

„Având în vedere mediul actual, există puține speranțe de a vedea o investigație rapidă și eficientă”, au declarat mai multe organizații, printre care Transparency International Georgia și Open Society - Georgia Foundation, într-o declarație comună. „Este deconcertant faptul că guvernul și persoanele asociate cu acesta încearcă să distragă atenția publicului de la acest fapt”, adaugă organizațiile respective.

Atmosfera politică rămâne tensionată în Georgia în timp ce mica națiune din Caucaz așteaptă recomandarea Bruxellesului cu privire la acordarea statutului de stat candidat la UE. Bruxellesul solicită Tbilisi să facă reforme în justiție, sistemul electoral, libertatea presei și lupta împotriva oligarhilor.

Aderarea la UE, subminată

Dar, în loc să se concentreze asupra reformării justiției și a economiei, autoritățile s-au lansat într-o campanie de victimizare împotriva unui presupus complot pro-occidental de a-l răsturna de la putere. Recent, serviciul georgian de informații a anunțat, fără a furniza dovezi, că a descoperit un plan de lovitură de stat pus la cale de foști oficiali care au servit sub președintele pro-occidental Miheil Saakașvili și un comandant care luptă în prezent împotriva Rusiei în Ucraina.

„Ei recurg la astfel de lucruri de fiecare dată când apare o criză”, afirmă Eka Gigauri, directoarea executivă a Transparency International Georgia. „Guvernul creează astfel de povești înainte de alegeri, de exemplu, și spune că cutare sau cutare țară occidentală, sau Ucraina, îi împing pe oameni să destabilizeze țara”, subliniază Gigauri.

Cu toate acestea, societatea georgiană rămâne în mare parte pro-occidentală, ultimele sondaje arătând că 90% dintre respondenți sunt în favoarea integrării în UE.

Dar, spre deosebire de blocul UE, Georgia a refuzat să se alăture sancțiunilor impuse de occidentali Rusiei din cauza invaziei sale din Ucraina. În schimb, a reluat zborurile directe între Tbilisi și Moscova - o măsură dezaprobată de UE -, i-a primit cu brațele deschise pe presupușii emigranți ruși și s-a angajat să adopte o lege a agenților străini în stil rusesc care să vizeze ONG-urile și mass-media critice la adresa guvernului.

„Se pare că Visul Georgian trebuie să pretindă că merge mai departe cu candidatura la UE pentru că populația este foarte pro-UE”, spune Sonja Schiffers, directoarea biroului pentru Caucazul de Sud al centrului de reflecție german Heinrich Boell Stiftung. „Nu se poate întoarce în mod deschis împotriva Europei din cauza riscului unor proteste mari”, conchide ea într-o serie de comentarii acordate pentru „Financial Times”.