Omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul său Oprea și alți trei inculpați arestați luna trecută în dosarul Carpatica Asig au fost puși în libertate după ce Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a constatat că în dispozitivul încheierii Tribunalului Sibiu nu s-a menționat perioada pentru care s-a dispus această măsură preventivă, precum și data până la care arestarea preventivă a fost dispusă.

Sursa foto: (c) Maria ADAM / Arhiva AGERPRES

Potrivit motivării instanței, solicitată de către AGERPRES, CA Alba Iulia nu a mai analizat pe fond contestațiile formulate de inculpați, procedându-se la analizarea aspectului de nelegalitate a încheierii penale atacate, aspect care a fost invocat de către avocatul lui Oprea Carabulea și la care au achiesat în concluziile lor și apărătorii celorlalți inculpați.

'Analizând încheierea penală atacată se constată că în dispozitivul acesteia nu s-a menționat în ce-i privește pe inculpații contestatori (...) și față de care s-a dispus arestarea preventivă perioada pentru care s-a dispus această măsură preventivă, precum și data până la care arestarea preventivă a fost dispusă', se menționează în extrasul încheierii penale a CA Alba Iulia, remisă joi AGERPRES.

Sursa citată precizează că arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă pentru cel mult 30 de zile.

'Conform art. 230 al. 1 C.p.p., mandatul de arestare preventivă se emite de îndată de judecătorul de drepturi și libertăți în baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă și acesta trebuie să cuprindă, conform al. 2 lit. 3 al aceluiași articol, durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menționarea datei la care încetează. Coroborând aceste dispoziții legale, rezultă cu evidență că mandatul de arestare preventivă se emite în baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a unui inculpat, încheiere care trebuie să conțină obligatoriu durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menționarea datei la care încetează', se arată în motivare.

Judecătorul a apreciat astfel că lipsa din dispozitivul încheierii penale atacate a dispozițiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, precum și a datei la care această măsură preventivă încetează este în măsură să ducă la nelegalitatea încheierii, nelegalitate a cărei consecință este și nelegalitatea măsurii preventive.

'Conform art. 282 C.p.p., încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților, care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea actului. Nulitatea relativă poate fi invocată de către procuror, suspect sau inculpat atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale invocate', precizează sursa citată.

Astfel, CA Alba Iulia a considerat că, prin nerespectarea dispozițiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus măsura arestării preventive pentru inculpații contestatori și a datei la care aceasta încetează s-a produs o vătămare a drepturilor acestora, ei necunoscând întinderea în timp a măsurii preventive. Aceasta poate dura cel mult 30 de zile, dar și mai puțin, însă această durată nu a fost cunoscută de inculpați și nici de judecătorul de drepturi și libertăți de la CA Alba Iulia care trebuia să se pronunțe în contestație asupra legalității măsurii.

Instanța CA Alba Iulia a apreciat că nu s-a putut trece peste această 'încălcare a dispozițiilor legale', ea neputând fi înlăturată decât prin desființarea actului, măsura preventivă nefiind legală.

'Chiar dacă prin dispozițiile art. 281 C.p.p. nemenționarea celor arătate nu este prevăzută ca o nulitate absolută, personal apreciez că această încălcare este o nulitate absolută din perspectiva încălcării procedurilor prin care se poate dispune asupra libertății unei persoane, o altfel de interpretare contravenind drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, drepturi stipulate expres în Constituția României și a acordurilor internaționale la care România este parte, astfel că și în lipsa invocării exprese de către inculpați a acestei încălcări, soluția de desființare a încheierii atacate este justificată. Am analizat teoretic și posibilitatea (în cazul în care s-ar fi analizat pe fond contestațiile formulate) dispunerii unei alte măsuri preventive față de inculpați dacă s-ar fi constatat a fi îndeplinite condițiile cerute de lege și am ajuns la concluzia că în propria cale de atac a inculpaților nu se poate agrava situația acestora, în condițiile în care încheierea va fi desființată în ce-i privește iar parchetul nu a solicitat altă măsură preventivă', a menționat sursa citată.

În consecință, judecătorul a desființat încheierea penală atacată și, procedând la o nouă judecată a cauzei, a respins propunerea de arestare preventivă a celor cinci inculpați și a dispus punerea de îndată în libertate a acestora.

Omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul său, Oprea, și alți trei inculpați arestați în dosarul Carpatica Asig au fost puși în libertate în 11 martie , după ce Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestațiile formulate de aceștia împotriva încheierii Tribunalului Sibiu, care dispusese arestarea acestora.

Ilie Carabulea, fiul său Oprea și alte cinci persoane — Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Gheorghe Nasărău, Maria Coșa și Georgeta Crideanu sunt inculpați în dosarul Carpatica Asigurări, acuzațiile procurorilor fiind constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu, evaziune fiscală și spălare de bani. Prejudiciul cauzat este de aproximativ 70 milioane de lei.

În prezent, omul de afaceri și fiul său se află sub control judiciar, măsură dispusă de procurorii DIICOT și menținută de Tribunalul Sibiu.

AGERPRES / (AS — autor: Marinela Brumar, editor: Diana Dumitru, editor online: Andreea Lăzăroiu)